Pădurile şi alegerile...... sau de ce trebuie menţinută Garda Naţională de Mediu ca o instituţie prin care se poate stopa mafia lemnului.

Nu trebuie demonstrată realitatea că pădurile au reprezentat şi încă mai pot reprezenta moneda de schimb în timpul alegerilor. Garda Naţională de Mediu în cursul anului 2004 atât cu ocazia alegerilor locale, cât şi acelor parlamentare a reuşit să diminueze acest fenomen folosit atât în anul 1996 şi 2000.

Este cunoscut faptul că până la punerea în aplicare a Legii nr. 18/1991 privind retrocedarea terenurilor, pădurile erau gospodărite prin structuri silvice de stat. Odată cu retrocedarea pădurilor, paza acestora se realizează de fiecare proprietar individual ori în asociaţii sau în cele mai bune cazuri pe bază contractuală, prin unităţi silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, ori private.

Din datele furnizate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, în baza legilor nr. 18/1991 şi 1/2000, în perioada 1991 - 2004 au fost retrocedate păduri în suprafaţă de 2.051.214 ha, din care persoanelor fizice suprafaţa de 685.500 ha.

Începând cu decembrie 1999, Guvernul României, ca să poată asigura supravegherea celor peste 2 milioane ha de pădure cedate de R.N.P. - Romsilva dar şi pentru un control real cu privire la activităţile R.N.P. - Romsilva şi a firmelor ce operează în domeniul forestier, a creat structuri centrale şi teritoriale pentru controlul respectării regimului silvic. Aceste structuri, cuprindeau la început aproape 800 de inspectori silvici organizaţi în inspectorate silvice teritoriale.

Din 2001, aceste instituţii au avut o involuţie puternică şi continuă în urma căreia au pierdut aproape trei sferturi din efective, astfel că în prezent numărul inspectorilor silvici este puţin peste o sută (un inspector la 55.000 de hectare), număr ridicol în raport cu prevederile legale care stabilesc necesitatea unui inspector la 15.000 ha. Practic, începând cu anul 2001, statul a abandonat pur şi simplu responsabilităţile sale faţă de pădurile scoase de sub administrarea Romsilva (aproximativ o treime din fondul forestier al ţării) şi a desfiinţat total controlul asupra R.N.P. - Romsilva. Efectul iresponsabilităţii Ministerului Agriculturii şi Pădurilor nu s - au lăsat prea mult aşteptate. Lipsiţi de orice îndrumare şi încurajaţi de inexistenţa controlului, proprietarii au asistat ori au participat direct la tăierea şi valorificarea la preţuri derizorii a pădurilor, în beneficiul puzderiei de negustori şi exportatori care străbat satele româneşti cu genţile burduşite de "bani gheaţă", plătind pe loc. Astfel, din datele publicate de Autoritatea Naţională de Control care are în subordine Garda Naţională de Mediu, instituţie ce a preluat inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic, rezultă faptul că o suprafaţă de 965 ha pădure proprietate a statului, 400 ha proprietatea publică a comunelor şi oraşelor şi 82.187 ha pădure proprietate privată a fost defrişată parţial, iar o suprafaţă de 15.321 ha, în mod deosebit la persoanele fizice, a fost defrişată total. Într-o perioadă în care presiunea asupra pădurilor este fără precedent, generată pe de o parte de tentaţia valorificării lemnului, iar pe de altă parte de cultura şi mentalitatea deficitară, inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic ca singure structuri de control ale statului, cunoscute şi recunoscute în ultimii cinci ani, au un rol esenţial, responsabilitatea lor devine majoră, iar sarcina specialiştilor deosebit de dificilă.

Autoritatea Naţională de Control prin Garda Naţională de Mediu, cu efective de specialişti silvici extrem de reduse (în medie 2 - 3 inspectori pe judeţ) a constatat şi sancţionat de la începutul anului şi până în prezent un număr de aproape 3.000 contravenţii şi infracţiuni, aplicând amenzi în valoare de 17,5 miliarde lei şi confiscând 11,7 mii mc material lemnos cu o valoare de 19,7 miliarde lei. Ultima lovitură dată capacităţii de control a inspectoratelor silvice teritoriale, a fost aplicată prin Legea nr. 513/204, intrată în vigoare în urmă cu câteva săptămâni. Această lege elimină definitiv accesul inspectoratelor de regim silvic la baza de date (baza de date care până acum era gestionată de inspectoratele silvice) privind formularele speciale de documente care legalizează provenienţa şi transportul masei lemnoase şi pe care Imprimeria Naţională le distribuie tuturor agenţilor economici din sectorul forestier.

Noua lege face practic imposibilă verificarea în timp real a legalităţii provenienţei masei lemnoase pe care un inspector silvic o găseşte depozitată sau transportată, undeva pe teritoriul ţării.

Iată de ce credem acum când încă nu este prea târziu, că structurile de control silvic ale statului trebuie să fie întărite cu efective bine plătite, mijloace logistice adecvate şi mai ales un cadru legislativ simplu şi clar pentru a putea face faţă tăierilor abuzive în păduri sau comerţului ilegal cu masa lemnoasă.

Silvicultorii din Harghita sunt "adevăraţi exterminatori ai pădurilor"

Mafia lemnului topeşte pădurile din Harghita

Jumătate din gaterele ţării se află în zona inundaţiilor!

Preşedintele Iliescu, sesizat asupra neregulilor din Harghita

Jaf ca-n codru, în păduri: 6 miliarde de dolari

Atac la mafia lemnului din Maramureş

O rană nevindecată, în inima ţării, de 6 miliarde de dolari

Tentativă de asasinat, după un interviu în BURSA

Ne credeţi numai când murim... şi nici atunci!