PANDEMIA A LĂSAT URME ADÂNCI CESE: "Repornirea operaţională completă a ecosistemelor turistice - dificilă şi incertă"

La optsprezece luni de la debutul pandemiei în Europa, ecosistemele globale din domeniul turismului şi al transporturilor încă se confruntă cu o criză fără precedent, care a afectat grav întreprinderile mici şi lucrătorii independenţi din cadrul lanţurilor valorice şi de aprovizionare corespunzătoare, precum şi lucrătorii, societăţile şi capacităţile de rezilienţă ale acestora, este concluzia evaluării pe care membrii Comitetului Economic şi Social European (CESE) au efectuat-o la şedinţa care a avut loc în insula Rhodos (Grecia). Evenimentul s-a desfăşurat în contextul planului de activităţi pentru elaborarea avizului din proprie iniţiativă al CESE care abordează acest subiect sub conducerea lui Dumitru Fornea, preşedinte al grupului de lucru din cadrul CESE şi secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian.

"Trebuie să considerăm Uniunea Europeană ca fiind un singur teritoriu, aşa cum consideră SUA întreaga zonă a continentului nostru. Restricţiile din interiorul Uniunii nu sunt compatibile cu statutul de piaţă unică. Este inacceptabil faptul că toţi cetăţenii europeni care călătoresc în interiorul Uniunii, în scopuri turistice sau de afaceri, sunt nevoiţi să plătească testarea Covid. Trebuie să acţionăm în mod unitar, să cooperăm şi să furnizăm soluţii comune la nivelul întregii Uniuni Europene", a declarat Dumitru Fornea, preşedintele grupului de lucru din cadrul CESE despre situaţia turismului la nivel european.

Documentul de lucru al CESE prezentat în Rhodos arată că, înainte de pandemia Covid-19, turismul reprezenta, în mod direct sau indirect, aproape 10% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene şi asigura în jur de 22,6 milioane de locuri de muncă. UE era, în anul 2018, principala destinaţie turistică a lumii, cu 563 de milioane de sosiri internaţionale şi 30% din profiturile globale. În UE-27 existau peste 600.000 de structuri de cazare turistică în 2018, iar rezervările de cazări peste noapte ajungeau la un total de 1.326.049.994 de nopţi.

"După valurile post-pandemice din 2020 şi 2021, putem aprecia amploarea impactului pandemiei de COVID-19 asupra ocupării forţei de muncă şi consecinţele sociale devastatoare din aceste două sectoare: lipsa turismului internaţional, o cerere insuficientă şi fragilă de bunuri/servicii în sectorul turismului (din cauza modelelor de consum şi a modificărilor comportamentale din domeniul turismului în perioada pandemiei de COVID-19), numărul tot mai mare de falimente ale întreprinderilor şi creşterea îndatorării (care nu se limitează la firmele din sectorul turismului), dificultăţi în accesarea măsurilor de lichiditate şi răspunsurile ineficace din partea administraţiilor publice (de exemplu, în ceea ce priveşte continuitatea activităţii şi evitarea sarcinilor administrative nejustificate, deseori asociate cu măsuri disproporţionate în materie de sănătate şi siguranţă). Aceste probleme creează în continuare incertitudine în rândul liderilor de opinie în domeniul afacerilor şi al populaţiei. De asemenea, aşa-numitele măsuri de redeschidere bazate pe alternanţa politică, utilizarea necorespunzătoare a măsurilor de limitare a mişcării persoanelor prin folosirea certificatelor verzi şi incapacitatea autorităţilor independente de a garanta drepturi omogene pentru turişti/călători şi întreprinderi, complexitatea şi deseori lipsa unor informaţii fiabile privind situaţia locală actuală în materie de sănătate şi siguranţă pentru turişti şi dificultatea mobilităţii în cadrul frontierelor interne ale UE nu contribuie la restabilirea mobilităţii transfrontaliere şi la stimularea redresării economice. Toate aceste aspecte au contribuit la apariţia şi la dezvoltarea tot mai accentuată a unor tendinţe precum turismul medical, turismul de tip «city break», economia bazată pe partajare şi explorarea culturii culinare a oraşelor şi regiunilor", se arată în documentul citat.

Conform informaţiilor din raportul CESE, contribuţia turismului la ocuparea forţei de muncă şi la PIB s-a redus considerabil în perioada pandemiei. În Italia, de exemplu, contribuţia turismului la PIB s-a înjumătăţit în 2020 (comparativ cu 2019), scăzând de la 13,1% la 7%, şi s-au pierdut 337.000 de locuri de muncă. Comparativ cu Statele Unite, mai multe state membre ale UE (de exemplu, Germania, Italia şi Franţa) au înregistrat o pierdere mai mare din punctul de vedere al PIB-ului, dar au suferit mai puţin din punctul de vedere al ocupării forţei de muncă.

"Chiar dacă, în ultimele luni, UE şi statele sale membre au pus în aplicare treptat măsuri coordonate mai eficient, prin sisteme comune de vaccinare şi de monitorizare armonizată, procesul de redresare încă este îngrijorător şi nu poate restabili încrederea în rândul întreprinderilor şi al turiştilor/călătorilor, astfel încât o repornire operaţională completă a ecosistemelor turistice şi de transporturi este dificilă şi incertă. În special, subsectoarele din industria turismului au fost afectate de pandemie în diferite moduri. Sosirile turiştilor în Europa au scăzut cu 68% de la un an la altul. A suferit şi turismul intern al UE, destinaţii atractive precum Franţa, Germania şi Ţările de Jos înregistrând doar 40% din numărul de vizitatori pe care i-au avut în 2019. A fost afectat turismul intern, acesta depinzând de accesul rutier (de exemplu, insulele Cipru şi Malta), de nivelul general al cererii (de exemplu, Germania şi Franţa) şi de dimensiunea destinaţilor turistice (de exemplu, turismul intern în Slovenia a crescut cu 43%). Impactul asupra călătoriilor a afectat şi furnizorii de servicii de cazare, agenţiile şi operatorii de turism şi industria ospitalităţii. În plus, pandemia a afectat semnificativ sectoarele transporturilor şi turismului din UE în 2020, atât direct, afectând veniturile acestor industrii, cât şi indirect, schimbând modelele de mobilitate şi turism. Deşi economia UE a avut de suferit în ansamblul său, impactul asupra veniturilor ţărilor şi regiunilor care depind de turism a fost mai grav, conducând la pierderea a 40% din locurile de muncă în unele zone", se mai arată în documentul citat.

De aceea, pentru impulsionarea turismului şi pentru a rezolva criza de personal, Jean Pierre Coulon, unul dintre liderii sindicali francezi din cadrul CESE, a propus instituirea unui An European al Turismului, stabilirea unui program Erasmus dedicat acestui sector de activitate şi înfiinţarea de către Comisia Europeană a unei platforme europene pentru turism.