PAOLO GENTILONI, COMISARUL EUROPEAN PENTRU ECONOMIE, LA BUCUREŞTI: "Plata în ruble a gazelor ruseşti ar însemna o încălcare a contractelor în vigoare"

• Adrian Câciu, ministrul Finanţelor: "Exclud orice discuţii despre recesiune"

Plata în ruble a gazelor ruseşti înseamnă o încălcare a contractelor în vigoare, iar dacă Rusia decide să întrerupă livrările Uniunea Europeană este gata să facă faţă acestei decizii, a declarat, ieri, comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, prezent la Bucureşti la o conferinţă organizată de publicaţia The Economist. Întrebat dacă se aşteaptă ca Rusia să întrerupă livrările de gaze, oficialul european a răspuns că nu ştie la ce să se aştepte din partea Rusiei.

Gentiloni a a afirmat: "Suntem gata să luăm atitudine în faţa dependenţei de Rusia? Sigur că suntem gata. Am decis să facem asta, iar războiul a fost un semnal de trezire, dar desigur ştim că nu putem face nimic repede, fără sacrificii. Suntem gata să ne asumăm aceste sacrificii? Categoric da. Nu punem pe masă sancţiuni privind energia, aşa ne-am înţeles, dar dacă sunt decizii (din partea Rusiei de întrerupere a livrărilor - n.r.) suntem gata să le facem faţă şi putem face asta cu efort puternic şi vom continua cu orice chip să reducem dependenţa de energia din Rusia".

Amintim că, săptămâna trecută, Kremlinul a avertizat că nu va mai furniza gaze ţărilor europene dacă acestea refuză să achite în ruble livrările de gaze, aşa cum a cerut Moscova.

Gentiloni a mai afirmat că este încă prea devreme să estimăm impactul războiului din Ucraina asupra economiei europene, dar este clar că acea creştere economică de +4% prognozată în ianuarie pentru UE şi de +4,2% pentru România va trebui să fie revizuită în jos. Reprezentanţii The Economist au afirmat la rândul lor că au redus, în urma războiului, prognoza de creştere a PIB-ului României în 2022 la +2,8% de la +4,4% anterior.

"Depinde de durata şi evoluţia războiului, de răspunsul politicii noastre comune, de evoluţia preţurilor la energie şi de dinamica încrederii consumatorilor şi investitorilor - să nu uităm că am intrat în această criză cu un nivel ridicat al economisirii şi intenţii bune de investiţii. Modelele noastre şi ale BCE arată o reducere a creşterii PIB de zero virgulă ceva în acest an, nu ştiu dacă aşa va fi pentru că sunt multe variabile. (...) Trebuie să lucrăm pentru a evita concretizarea acestui discurs despre stagflaţie, putem evita stagnarea şi recesiunea dacă acţionăm împreună şi trebuie să ne asigurăm că recuperarea nu este întârziată şi că această criză nu va creşte dezacordurile în UE", a spus comisarul european.

Oficialul executivului european a mai afirmat că Europa vrea să reducă importurile de gaz din Rusia până la sfârşitul anului cu două treimi şi să găsească surse alternative de energie.

"Ruşii ne asigură 50% din importurile de gaze. Vrem să reducem cu două treimi importurile de gaz rusesc până la sfârşitul anului, în condiţiile în care preţurile vor rămâne ridicate. Companiile şi consumatorii casnici simt presiunea creşterii preţurilor, dar au fost impuse excluderi de la taxe. Vrem să asigurăm securitatea aprovizionării şi să facem rezerve pentru iarna viitoare şi să diversificăm aprovizionarea cu gaze. Discutăm cu mai multe state pentru a creşte importurile de energie ca să încercăm să găsim alternative la gazul rusesc pe termen scurt. Cea mai bună cale pentru a ne îndeplini obiectivele pe termen lung în domeniul energiei este să ne diversificăm resursele şi să încheiem dependenţa de gazul rusesc", a explicat comisarul european.

• Adrian Câciu, ministrul Finanţelor: "Vom veni cu măsuri de sprijin în această primăvară, vom vedea cum merge economia şi apoi este posibil să mai venim cu un pachet de măsuri"

Adrian Câciu, ministrul de Finanţe, a afirmat ieri, în cadrul aceluiaşi eveniment, că orice discuţie despre recesiune în România trebuie exclusă din start. Oficialul guvernamental a spus că guvernul va implementa un nou pachet de măsuri de sprijin în această primăvară, iar apoi este posibil ca în a doua parte a anului să mai existe un alt pachet de măsuri.

"Exclud aceste discuţii despre recesiune. Diferenţa o face lichiditatea injectată în economie. Economia noastră creşte puternic, anul trecut (cu) +5,9%. Da, ar putea încetini puţin în termeni de creştere, spre +4% sau +3,8% de exemplu, dar totul depinde de ce face în primul semestru. Trebuie să injectăm bani în economie şi trebuie să oferim economiei curajul şi încrederea de a investi mai mult. De asemenea trebuie să sprijinim piaţa muncii, să oferim oamenilor încrederea că sunt în siguranţă. Toată lumea trebuie să înţeleagă că, în aceste vremuri, ne dăm seama cât de «scumpă» este pacea. Acest cost trebuie plătit de stat, de economie, dar traversăm aceste chestiuni împreună. Nu poate exista doar o parte care să ia toate costurile şi altă parte care să profite. Competitivitatea companiilor se transformă în solidaritate, sunt vremuri prin care trebuie să trecem împreună. Dacă ne dorim o creştere puternică în acest an nu e simplu, dar statul va oferi stimulente în economie şi discutăm zilnic cu companiile din România pentru a afla care sunt soluţiile cele mai bune. Unele măsuri vor veni în primăvară, vom vedea cum va merge economia şi apoi poate următorul pas va mai fi un nou pachet de măsuri", a declarat Câciu.

Potrivit g4media.ro, PSD şi PNL discută în aceste zile în coaliţie acordarea de ajutoare pentru cetăţenii cu venituri mici, dar şi decontarea accizei pentru firmele de transport de mărfuri şi persoane. PSD a propus luni ca valoarea voucherelor respective, acordate o dată la două luni, să fie de 50 de euro, dar liberalii au propus ieri ca valoarea acestora să fie de 100 de euro (circa 500 de lei), arată g4media.ro. Beneficiari ar urma să fie familiile cu un venit net mediu lunar mai mic de 600 lei (circa 151.000 de familii), beneficiarii de Venit Minim Garantat (circa 160.000 persoane), persoanele cu dizabilităţi (circa 800.000 persoane) şi pensionarii cu un venit mai mic de 1500 lei (circa 2,3 milioane). Cu aceste vouchere vor putea fi cumpărate doar alimente de bază. În propunerea PSD, cea mai mare parte a contravalorii voucherelor urma să fie acoperită de fonduri europene, însă nu e clar dacă fondurile UE ar putea acoperi toată suma de 100 propusă de PNL.

Câciu a mai dat ieri asigurări companiilor şi investitorilor afirmând că "România este cea mai sigură ţară de la graniţa Ucrainei".

"Oferim stimulente pentru investiţii (...) şi situaţia este stabilă. Şi nu vreau să intru în competiţie cu alte ţări din regiune, dar avem spaţiu şi potenţial enorm pentru investiţii", a conchis ministrul Finanţelor.