Paolo Mariani, Banca Italo Romena: Degradarea portofoliului de credite, probabil, se va opri

Reporter: Ce oportunităţi de dezvoltare are România, în contextul actual?

Paolo Mariani: România m-a surprins mult şi consider că această ţară poate să reprezinte o mare oportunitate de dezvoltare pentru Europa. Este important ca şi Româ­nia să creadă în acest lucru, sprijinind acele sectoare economice care o caracterizează cel mai mult. De exemplu, sectorul agricol, unde încă există foarte multe terenuri necultivate, în timp ce sunt numeroşi investitori internaţionali care sunt interesaţi să cumpere aceste terenuri. Dacă se reuşeşte creşterea productivităţii pe hectare, cred că poate să rezulte un mare avantaj economic pentru România. Un alt sector cu potenţial pentru România este cel al energiilor regenerabile, care este susţinut printr-un mecanism de sprijinire, dar cineva trebuie să plătească pentru acest stimulent. În Italia, stimulentele sunt plătite de consumatori, prin facturile achitate. Din punctul meu de vedere, agricultura este mai structurală, iar energia regenerabilă, mai degrabă, conjuncturală.

Ne dorim ca piaţa din România, după momentele pe care le-a trăit, de creştere puţin dezordonată, dar tumultuoasă, să treacă la o etapă matură, ordonată, iar ca acest lucru să se întâmple este necesar să existe trei factori. Sistemul bancar trebuie să-şi aducă aportul prin evaluarea şi sprijinirea societăţilor, investitorii trebuie să creadă în iniţiativele proprii, care trebuie să se bazeze pe capitaluri suficiente, iar sistemul economic naţional trebuie să aibă o politică industrială cu reguli clare, cu un sistem instituţional stabil. Dacă aceste trei elemente există, investitorii instituţionali şi cei privaţi vor veni în România să investească. Investitorii vor să aibă siguranţă în lege, o presiune fiscală redusă, iar restul sunt oportunităţi.

Reporter: Aţi avut semnale de la investitori italieni care vor să vină să investească în România?

Paolo Mariani: Avem semnale în sectorul energiei regenerabile, agriculturii precum şi în alte sectoare. Pentru investitori o nevoie actuală este stabilitatea şi predictibilitatea, fie că vorbim de România sau de alte ţări. Noi încercăm să îi asigurăm pe întreprinzători în privinţa oportunităţilor pe care Româ­nia le poate oferi. Ca în orice ţară sunt momente de criză economică, în care pot să existe situaţii tensionate, dar aceste lucruri nu trebuie să fie obstacole în drumul pe care România s-a angajat să-l urmeze.

Reporter: Cum a evoluat creditarea, în prima parte a anului, la Banca Italo Romena?

Paolo Mariani: În primele luni ale anului, calitatea creditului nu s-a îmbunătăţit şi au fost multe operaţiuni de restructurare şi de rescadenţare. Am luat aceste măsuri pentru acele firme despre care am considerat că pot avea un viitor. Nu încercăm prin restructurarea şi rescadenţarea creditelor să prelungim agonia societăţilor care nu au viitor, în schimb vrem să ajutăm acele societăţi, care reprezintă ţesutul sănătos al României şi care trebuie să supravieţuiască, astfel încât România să poată să depăşească situaţia de criză.

Nivelul creditelor neperformante din sistemul bancar a crescut, printre altele şi din cauza faptului că majoritatea băncilor au expuneri pe sectorul imobiliar, într-o măsură mai mare sau mai mică.

Reporter: Cum au fost afectaţi clienţii băncii de aprecierea puternică a euro în raport cu leul?

Paolo Mariani: Este evident faptul că fluctuaţia cursului de schimb din ultimele două luni nu este benefică, iar o situaţie de instabilitate nu poate decât să defavorizeaze evoluţia cursului de schimb, mai ales în apropierea alegerilor. Pentru a face o evaluare asupra puterii de cumpărare a familiilor şi a companiilor este necesară o perioa­dă de observaţie mai lungă. Expunerea în euro a clienţilor şi încasarea salariilor în lei nu favorizează puterea de cumpărare a acestora. O depreciere de 7,5% a leului faţă de euro reprezintă, cu siguranţă, o diminuare a puterii de cumpărare, care oricum nu era foarte ridicată. În mod sigur, în a doua parte a anului, pe lângă problemele economice, care deja au influenţat stilul de viaţă al clienţilor, s-ar putea adăuga efectele negative ale cursului de schimb. Volatilitatea cursului valutar a coincis cu o serie de evenimente interne şi externe, care cu siguranţă vor fi depăşite. Înainte ca Italia să adopte moneda euro, lirele italieneşti, de asemenea, înregistrau fluctuaţii mari. Investitorii vor întodeauna stabilitate, este primul lucru pe care îl cer. În Italia, se spune că atunci când începe să se ridice praful, adică să nu mai simtă pământul ferm sub picioare, inves­titorul pleacă.

Reporter: Banca Italo Romena a fost sancţionată, anul acesta, de către ANPC, pentru încheierea unui contract de credit din care lipseau unele informaţii. Ce s-a întâmplat? Aţi contestat decizia?

Paolo Mariani: Am contestat decizia, deoarece considerăm că noi i-am furnizat clientului toate informaţiile pe care le consideram corecte, din punct de vedere legal. Câteodată legea nu este într-atât de clară şi uşor de respectat şi este valabil atât în Italia, cât şi în alte ţări. Instanţa urmează să ia o decizie şi oricare va fi aceasta, noi o vom res­pecta.

Reporter: Cum comentaţi informaţiile apărute în presă, privind faptul că Banca Italo Romena ar fi fost ţinta atacului unor hackeri?

Paolo Mariani: Acele lucruri sunt întru totul false. Am făcut verificări suplimentare faţă de controalele obişnuite. Sunt în Româ­nia de puţin timp, dar până acum nu a rezultat nici măcar un singur caz de piraterie informatică.

Ceea ce vă pot spune este că toate verificările prevăzute de lege au fost făcute şi nu a ieşit nimic la iveală. Din punctul meu de vedere, este un lucru foarte grav atunci când se fac astfel de afirmaţii şi nu există probe care să le susţină. Nu am avut niciun client care să fi fost îngrijorat însă de acele informaţii.

Reporter: Care sunt planurile Băncii Italo Romena în al doilea semestru al anului?

Paolo Mariani: Banca Italo Romena nu doreşte să urmeze modele, ci să finanţeze acele iniţiative ale societăţilor care dispun de mijloace proprii în diverse sectoare, precum agricultură, energie, producţie de bunuri şi servicii, deci care pot să înfrunte pieţele în mod matur. Nu vrem să finanţăm speculaţia şi nu vrem să finanţăm acele societăţi care se bazează exclusiv pe ajutorul statului sau pe cel european.

În privinţa proiectelor Băncii, avem două direcţii importante pe care ne axăm. Pe de o parte o analiză importantă a resurselor noastre umane, care să fie capabile să comunice cu clienţii noştri, adică întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) şi practicanţii de profesii liberale. Ne-am unit eforturile ca să reducem costurile, deoarece Banca ca orice companie trebuie să fie din ce în ce mai eficientă şi aceasta este prima direcţie de lucru. Pe de altă parte, încercăm să dezvoltăm pieţele unde ne desfăşurăm activitatea, nu intenţionăm să părăsim oraşele în care suntem deja prezenţi, deoarece considerăm că nu sunt probleme de piaţă, ci că problemele ţin de capacitatea de a înţelege în totalitate această piaţă şi de a răspunde în mod optim nevoilor clienţilor.

Reporter: Segmentul IMM este foarte expus crizei, acestea confruntându-se cu dificultăţi. Nu vă este teamă că IMM vor avea probleme în achitarea creditelor?

Paolo Mariani: Este necesar să ştim să evaluăm acele societăţi care pot să depăşească situaţiile dificile, care vor să intre pe alte pieţe, cu proiecte fezabile. În prezent, societăţile care au eşuat sunt cele care au patrimonii mici, care nu au proiecte şi deci care nu reuşesc să depăşească schimbările importante pe care piaţa le are. A nu susţine companiile ar însemna, din punctul meu de vedere, să favorizezi prăbuşirea unui sistem economic. Având în vedere prejudecăţile faţă de instituţiile de credit, va trebui să explicăm mai bine că băncile nu sunt structuri care vor să îngreuneze activitatea societăţilor, ci că sunt în serviciul acestora.

Reporter: Ce cifră de afaceri trebuie să aibă IMM, pentru a fi luate în calcul în noua strategie a Băncii Italo Romena?

Paolo Mariani: Segmentul de societăţi pe care noi le luăm în calcul sunt cele a căror cifră de afaceri porneşte de la 1-2 milioane de euro - pentru că sub această cifră ar trebui să vorbim mai degrabă de antreprenori, decât de societăţi - şi care ajunge până la valori de 40-50 milioane de euro. Acestea sunt firmele care şi în Italia sunt considerate IMM. Firmele de dimensiuni mai mari au nevoie de susţinere financiară puternică, ceea ce ar duce la o concentrare a riscului foarte ridicată pentru Bancă. Acest lucru nu înseamnă că nu vom lucra şi cu astfel de companii, însă poate prin operaţiuni specifice, care au la bază garanţii adecvate. În Italia, dar şi în România, segmentul IMM cu cifra de afaceri între 1 şi 50 milioane de euro reprezintă 95% dintre societăţi, cele mai mari având o pondere mică. Nu cred că doar cifra de afaceri ar putea să diferenţieze în prezent, întreprinderile. Sunt societăţi cu cifră de afaceri mică, dar care au activităţi foarte specializate, exigenţe financiare particulare, exportă în toate colţurile lumii şi efectuează operaţiuni complexe. Acestea sunt mai greu de finanţat şi de înţeles, spre deosebire de firmele cu o cifră de afaceri mare, dar cu o producţie mai simplă şi care au nevoie de asistenţă bancară tradiţională. Ceea ce trebui să facem este să schimbăm cultura noastră şi parametrii de evaluare a întreprinderilor, încercând să înţelegem mai mult cum se formează acele cifre de afaceri, pe piaţa pe care firmele activează.

Băncile au împărţit clienţii pe categorii atât în segmentul persoanelor fizice cât şi în segmentul persoanelor juridice. Din punctul meu de vedere, această împărţire nu a ajutat întotdeauna băncile să-şi cunoască mai bine clienţii. Orice model, chiar şi cel mai sofisticat, nu poate să înlocuiască capacitatea de evaluare, pe care banca trebuie să o aibă prin intermediul angajaţilor săi. Băncile ar trebui să urmeze o logică a eficienţei, a cunoaşterii pieţei, însoţită de cultura şi de dezvoltarea propriilor resurse, dar este nevoie de timp.

Reporter: Cum vedeţi evoluţiile din sistemul bancar european şi cel local în următorul semestru?

Paolo Mariani: Sunt atent la modul în care se mişcă piaţa şi este dificil să faci previziuni, având în vedere ceea ce are pe masă Europa. În mod cert, cred că băncile vor continua să sufere, întrucât chiar dacă va fi o uşoară îmbunătăţire în 2013, acest lucru nu va aduce un efect imediat în bilanţurile băncilor. Probabil se va opri fenomenul de degradare a portofoliului de credite, dar ceea ce băncile vor fi acumulat până la acel moment nu va dispărea printr-un miracol, pentru că băncile să se detoxifice de acele credite neperformante, care s-au acumulat în ultimii ani, va fi nevoie de timp. De aceea, băncile vor trebui să îmbunătăţească ceea ce poate fi îmbunătăţit în modelele şi strategiile lor, astfel încât să suporte cu un profit adecvat, ceea ce vor trebui să recupereze din creditele neperformante pe care le au în bilanţuri. Acest lucru este valabil pentru România, dar şi pentru Europa. România poate stă mai bine faţă de Italia şi faţă de restul Europei, deoarece dezvoltarea economiei româneşti prin creşterea Produsului Intern Brut (PIB), care s-ar putea înregistra în 2013, ar ajuta sistemul bancar. Estimările privind PIB-ul Italiei sau al altor ţări sunt negative, chiar şi pentru anul următor. Va fi nevoie de mult timp, pentru că nu se poate ieşi cu uşurinţă din criză.