Papa Francisc a cerut să-l întâlnească pe Putin la Moscova, dar nu a primit răspuns

Papa Francisc a dezvăluit într-un interviu publicat astăzi de cotidianul italian Corriere della Sera că a solicitat să călătorească la Moscova pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, ca să-i ceară să pună capăt războiului din Ucraina, dar că încă nu a primit niciun răspuns, transmite EFE, conform Agerpres.

Suveranul pontif a explicat că, deşi a discutat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, încă nu a vorbit şi cu Putin, care l-a sunat în decembrie, pentru a-l felicita de ziua lui. Papa Francisc a mai declarat că, după 20 de zile de război, i-a cerut cardinalului secretar de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, să-i trimită preşedintelui rus un mesaj prin care să îl anunţe că papa este dispus să meargă la Moscova.

''Desigur, era necesar ca liderul de la Kremlin să permită unele deschideri. Încă nu am primit răspuns şi continuăm să insistăm, deşi mă tem că Putin nu poate şi nu vrea să aibă această întâlnire chiar acum'', a explicat papa Francisc.

În acelaşi timp, suveranul pontif a subliniat că deocamdată nu va merge în Ucraina. ''Simt că nu trebuie să merg. Mai întâi trebuie să mă duc la Moscova, mai întâi trebuie să mă întâlnesc cu Putin. Dar eu sunt un om al bisericii, ce pot face eu? Fac ce pot. Dacă Putin ar deschide uşa...'', a continuat papa Francisc.

Potrivit cotidianului Corriere della Sera, îngrijorarea papei Francisc este că deocamdată Putin nu se va opri.

În ce priveşte rolul NATO în acest conflict, papa spune că nu ştie dacă ''supărarea'' lui Putin a fost provocată de prezenţa Alianţei Nord-Atlantice la porţile Rusiei, dar crede că ''a avut o contribuţie''.

Întrebat dacă i se pare legitimă decizia unor ţări de a trimite arme în Ucraina pentru ca acest stat să se poată apăra de invazia rusă, papa Francisc a admis că nu este în stare să răspundă la o astfel de întrebare şi a adăugat: ''Sunt prea departe de întrebarea dacă este corect să li se furnizeze (arme) ucrainenilor. Ceea ce este clar e faptul că pe acest teritoriu sunt testate arme. Ruşii ştiu acum că tancurile nu le folosesc la mare lucru şi se gândesc la alte lucruri. Războaiele pentru asta se duc: pentru a testa armele pe care le-am produs''. În opinia papei Francisc, ''despre asta a fost vorba în Războiul Civil din Spania, înaintea celui de-al doilea Război Mondial''.

''Comerţul cu arme este scandalos, puţini i se opun. Acum doi sau trei ani a sosit la Genova un vas încărcat cu arme care au trebuit transferate pe o navă cargo uriaşă pentru a le transporta în Yemen. Muncitorii din port nu au vrut s-o facă. Au spus: ne gândim la copiii din Yemen. Este un lucru mic, dar un gest frumos. Ar trebui să fie mai mulţi ca ei'', a adăugat papa.

Suveranul pontif a respins ideea că şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, ar putea colabora pentru a-l opri pe Putin, deoarece în conversaţia prin videoconferinţă pe care cele două înalte feţe bisericeşti au avut-o, ''în primele 20 de minute mi-a recitat toate justificările pentru război''. ''Aveam programată o întâlnire cu el la Ierusalim la 14 iunie. Ar fi fost a doua noastră întâlnire faţă în faţă, nu avea nimic de-a face cu războiul. Însă acum chiar şi el este de acord că, dacă ne-am întâlni, ar putea fi un semnal ambiguu'', a explicat el, care consideră totodată că patriarhul Kirill ''nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin''.

Papa Francisc a mai dezvăluit că, la recenta sa întrevedere cu premierul ungar Viktor Orban, acesta l-a asigurat că ruşii ''au un plan şi că la 9 mai totul se va fi terminat''. ''Sper să fie aşa, doar astfel am înţelege graba escaladării din aceste zile. Pentru că acum nu este vorba doar despre Donbas, este Crimeea, este Odesa, (ruşii) le blochează (ucrainenilor) accesul la Marea Neagră, asta-i tot. Sunt pesimist, dar trebuie să facem toate gesturile posibile pentru a opri războiul'', a mai spus el.

Înaintea acestui interviu, papa Francisc, în vârstă de 85 de ani, nu a menţionat public în mod expres Rusia sau pe Putin de la începerea războiului, la 24 februarie, dar practic nu a lăsat niciun dubiu în privinţa taberei pe care o critică, folosind termeni precum agresiune nejustificată şi invazie şi deplângând atrocităţile împotriva civililor, remarcă Reuters.