Parfum de trandafiri şi miros de gudroane

Spre satisfacţia celor care trăiesc din şi pentru mondenităţi, zilele acestea s-a deschis a-nu-mai-contează-cîta ediţie a Forumului Economic Mondial de la Davos. Spectacol cu vorbe de clacă şi multă fîţîială, care se agită dramatic, între inutil şi ridicol. Ceea ce nu-l împiedică să ocupe tronsoane de ştiri, pe marile canale media, să suscite reacţii, ba chiar dezbateri, ori lamentaţii, cum este cazul României, unde, cineva perspicace a băgat de sea­mă că, între atîtea mii de oameni, nu s-a mai găsit un loc şi pentru un reprezentant al meleagurilor noastre mioritice, altfel o "piaţă emergentă" plină de promisiuni (sic!) şi atît de geo-strategic aşezate la Marea Neagră!

Ce este de fapt şi cu ce se ocupă măreţul Forum nu veţi afla din ştirile de presă. Pentru cei interesaţi de ceea ce se află dincolo de "mitologia" cu care se înconjoară asemenea "evenimente" sunt de ajuns doar cîteva precizări.

Întreprinderea funcţionează ca un banal "tîrg" - loc temporar de întîlnire, cu scop comercial, unde actorii principali sunt: organizatorul tîrgului, care în schimbul micilor amenajări făcute, percepe taxe, atît de la cei ce vin să vîndă marfă, cît şi de la cei ce vin să cumpere, ori doar să caşte gura; vînzătorii şi cum­părătorii.

În cazul Forumului de la Davos, taxele nu sunt deloc neglijabile, trecînd de 10.000 de euro pentru oricine vrea să dea o raită prin ogradă, aşa ca să-l vadă lumea, din Lumea Bună, şi de circa 300.000 de euro pentru o "asociere strategică", un fel de abonament anual care te transformă dintr-un simplu băgător de seamă în actor urcat pe scena tîrgului, chiar dacă rolul atribuit este unul minor. În rest, de banii cu pricina primeşti o groază de pliante şi maculatură, ai nişte banere şi alte elemente de reclamă prin publicaţiile şi/sau locaţiile tîrgului! Este clar că organizatorii sunt cei mai interesaţi ca "evenimentul" să adune cît mai mulţi curioşi! De aceea se şi străduiesc să-l facă atractiv!

Actorii sunt aduşi din medii care, fără excepţie, "fac pub­lic": cea a liderilor politici şi cea a marilor "guru" din lumea sufocată de semi şi sfertodoxie a "economiştilor-geniali- cu-CV-ul-care-trebuie-şi-cu- permis-de-conducere-prin- marile-instituţii-financiare-ale-lumii". Aceştia sunt puşi pe scenă pentru a sta de vorbă între ei, între 35 şi 45 de minute, în faţa unei săli căzută în muţenie de admiraţie, mai ales din cauza costului pe care-l are biletul de intrare.

Ce se vinde şi ce cumpără lumea într-un astfel de tîrg? Mitologia oficială pretinde că "ideile", "soluţiile", "strategiile" pentru marile probleme ale lumii de azi şi, desigur, ale celei de mîine, dacă nu cumva şi ale celei de poimîine! Pretenţia aceasta se dovedeşte ridicolă dacă ne uităm la cum se face agenda oficială şi care este conţinutul ei. E bine de ştiut că din cauza problemelor de mobilizare a atîtor feţe cu obraz subţire, agenda şi dezbaterile se stabiliesc cu un an înainte. Aşa că ceea ce se discută acum la Davos este ceea ce li s-a părut organizatorilor că va fi subiectul cel mai "vandabil", atunci! Iar el este: "ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ". Aţi citit bine, nu criza financiară mondială, nu problemele politicii energetice ori alte asemenea bazaconii. Ba, chiar, organizatorii au declarat că nici nu vor ca "evenimentul" să fie deranjat de micile amănunte ale realităţii imediate, cum ar fi căderea burselor, amenin­ţările inflaţioniste ori recesiunea!

Adevărata marfă pentru care se află în tîrg tot acest puhoi de lume este însă alta: "vizibilitatea", sau altfel spus, reclama şi auto-reclama. Davosul, ca multe alte asemenea afaceri, foarte rentabile pentru organizatori, oferă cu adevărat un singur lucru: o scenă, cîţiva "actori" cu box-office şi reflectoare. Iar în lumea de azi, a fi văzut unde trebuie şi de cine trebuie poate face diferenţa dintre a fi şi a nu fi. Nu doar politica lumii s-a transformat într-un uriaş circ mediatic, ci şi o bună parte din economia lumii, unde succesul multor produse nu mai depinde de conţinut, ci de ambalaj, strategia de marketing şi bateria de reclame. În realitate, Davosul este doar un tîrg al vanităţilor, cu potenţial economic exploatabil!

Analizele economice, strategiile, soluţiile care contează, nu cele despre care se vorbeşte la Davos, mai ales prin culise, se află închise sub şapte lacăte în seifurile marilor companii, ale marilor fonduri de investiţii, ale celor trei, poate patru guverne care fac cu adevărat politică mondială, pentru că au resursele cu care pot influenţa deciziile strategice, direcţiile, respectiv rezultatele globalizării (mai ales cele exploatabile ca afaceri).

În vremea aceasta, cît "se frăsuneşte" lumea importantă pe la Davos, Lumea care Contează îşi vede de treabă. Exact în aceste zile, Rusia a semnat două pachete de investiţii-dezvoltare, cu Bulgaria şi Serbia, care aruncă la coşul de gunoi al istoriei speranţele României de a mai deveni parte a unui traseu energetic important, care să lege Europa de furnizorii din alte zone decît Rusia. Efectele vor fi imediate, chiar dacă resimţite economic abia peste un deceniu. Bulgaria, cu sprijinul Rusiei, va prelua, fără concurenţă şi probabil definitiv, rolul strategic de furnizor de energie în spaţiul balcanic şi al Europei de sud-est. Serbiei, Rusia i-a oferit o alternativă solidă pentru îndoielnicul traseu euro-atlantic, pe care mergea de la sine, dacă n-ar fi fost atîta euro-neghiobie şi euro-miopie politică în drum.

De unde şi concluzia inevitabilă: în timp ce politica cu apă de trandarifi se face la Davos, dar nu contează nici cît o ceapă degerată, cea care miroase neplăcut, a gudroane, se face la Moscova, iar aceea contează. Nouă nu ne rămîne decît să achităm nota de plată, pentru că vom rămî­ne încă multă vreme doar o piaţă emergentă "interesantă" şi un spaţiu geo-politic atît de strategic adormit la Marea Neagră!