English
Încă 15 deputaţi europeni îşi vor ocupa locurile în Parlamentul European după alegerile europarlamentare de anul viitor, după ce guvernele au ajuns la un acord preliminar cu privire la dimensiunea şi forma componenţei acestuia, relatează Politico, potrivit News.ro.
Cele mai câştigate vor fi Franţa, Spania şi Ţările de Jos. Fiecare dintre aceste ţări va avea doi europarlamentari în plus, în timp ce ţările care vor câştiga încă un eurodeputat sunt Austria, Belgia, Polonia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Letonia, Irlanda şi Danemarca, potrivit unui document al Consiliului UE datat 26 iulie.
Nicio ţară nu va pierde vreun loc în hemiciclu.
Modificările - care necesită încă aprobare legală formală din partea Consiliului European şi a Parlamentului însuşi - vor spori numărul de locuri în PE de la 705 în prezent la 720 între 2024 şi 2029.
Parlamentul - care nu are puterea de a decide singur asupra propriei componenţe - îşi schiţase o schemă uşor diferită, care ar fi adus creşterea numărului de eurodeputaţi la doar 716. În negocierile dintre guverne, Franţa, Belgia şi Polonia au adus argumente convingătoare pentru a adăuga încă patru locuri pentru ele.
Locurile sunt distribuite în funcţie de un calcul care ţine cont de schimbările în dimensiunea populaţiei, dar, de asemenea, reprezintă uşor cele mai mici ţări membre UE.
Wouter Wolfs, cercetător la Institutul de Guvernanţă Publică KU Leuven, a scris că Franţa, Belgia şi Polonia au fost "marii câştigători", deoarece locurile lor suplimentare "nu erau neapărat necesare" pentru a fi în conformitate cu principiile care guvernează componenţa Parlamentului.
"Decizia Consiliului depăşeşte ceea ce era strict necesar", a declarat pentru Politico şi europarlamentarul Lorant Vincze, unul dintre autorii principali ai poziţiei Parlamentului. "Vom discuta decizia în Parlamentul European după vacanţa de vară", a spus el.
În document, guvernele UE au eliminat, de asemenea, propunerea Parlamentului de creare a unei circumscripţii paneuropene cu 28 de deputaţi europeni, ca parte a unei propuneri separate de simplificare a alegerilor UE.
Europarlamentarul Sandro Gozi, care a contribuit la elaborarea poziţiei Parlamentului cu privire la componenţa sa, a salutat locurile suplimentare pentru Franţa, Belgia şi Polonia, dar a calificat ca fiind "foarte greşit" faptul că nu se face referire la circumscripţia de la nivel UE. "Nu vom renunţa", a promis el.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2023, 11:17)
Ce bine ca în Parlamentul European nu este
criza economica și curg banii în buzunare
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2023, 11:24)
În alegerile pentru parlamentul din 2024, alegătorii europeni vor face o alegere importantă privind clima și refugiații. Dar este o altă provocare care este și mai decisivă în definirea viitorului Europei.
Înainte de 2022, Bruxelles, Paris și Berlin au preferat să țină Ucraina la distanță. Agresiunea lui Putin i-a privat de această opțiune. Adresarea aderării Ucrainei la UE este acum un obiectiv clar. Este, probabil, cel mai îndrăzneț provocare cu care s-a confruntat vreodată UE. Cele 70 de miliarde de euro în ajutoare civile și militare combinate discutate în prezent sunt doar începutul. Estimările privind cheltuielile ulterioare necesare depășesc 400 de miliarde de euro pentru un stat care nu este încă membru al blocului.
Poate fi imaginată aplicarea formulei de investiții a Acordului Verde chiar și asupra Ucrainei. Dar aceasta nu face dreptate deciziei politice fundamentale care va fi necesară pentru a adapta o națiune de 38 de milioane, afectată de război, ca membru al UE. Prima decizie va veni în octombrie, cu privire la progresul Ucrainei în direcția negocierilor de aderare. Dacă aplicăm maxima lui Monnet, soluțiile găsite sau nu pentru criza din Ucraina vor defini UE pentru viitorul previzibil.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2023, 11:41)
IN calitate de parlamentar European lucrezi in interesul tuturoro cetatenilor UE nu doar pentru cetatenii nationali, asa ca ar fi mai bine sa se creeze mai multe circumscriptii paneuropene ca sa nu mai pacalim alegatorii. Si asa PE a fostcreat ca sa justifice deficitul democratic al UE.Puterea tot la Comisie sta, ea are initiativa legislativa, nu PE. Tratatul de la Lisabona a introdus si initiativa lesgisalativa cetateneasca...daca sunt din cel putin 3 tari si 1 milion de semnatari insa tot Comisia decide pana la urma e doar asa de ochii soacrei. Discutam despre democratie dartraim sun dictatura comisarilor europeni...acesta e adevarul. Ue este o entitat e economicaiar noi dorim sa o tragem al raspundere pentru fractura sociala devenita prapastie. Are doar un pilon sovcial, socialul este competenta nationala. Pana cand UE nu devine o Federatie politica traim intr-o mare companie si respectam regulile ei.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2023, 12:27)
Parlamentul European e vrăjeală, nu are nici o putere, e imagine pentru prostime. Puterea e la Consiliu și Comisie.