Parlamentul grec a aprobat transferul către stat al fondurilor organismelor publice

• Grecia are nevoie de 4 miliarde euro în luna mai pentru a-şi acoperi obligaţiile

• Miniştrii de finanţe ai zonei euro: "Grecia nu va primi bani până nu prezintă un plan complet de reforme"

Actualizare 11:33

Parlamentul grec a votat vineri seară un decret controversat ce face obligatoriu transferul rezervelor de fonduri ale organismelor publice şi autorităţilor locale către Banca centrală a ţării pentru a face faţă dificultăţilor financiare ale statului, informează AFP.

Actul a fost adoptat doar de majoritatea guvernamentală de deputaţi ai coaliţiei de stânga SYRIZA şi micului partid naţionalist Anel, cu 156 de voturi contra 104.

În timpul unei şedinţe furtunoase, partidele de opoziţie, în special de dreapta şi socialist, au calificat decretul drept "anticonstituţional" şi au acuzat guvernul că tărăgănează negocierile cu creditorii, UE şi FMI, cu riscul de a aduce vistieria statului "în impas".

Măsura adoptată este destinată să acopere "nevoile de urgenţă ale statului, care se ridică la trei miliarde de euro pentru următoarele 15 zile", stipulează decretul.

Acest transfer obligatoriu al rezervelor de fonduri de la circa 1.400 de organisme publice (spitale, universităţi etc) şi autorităţi locale ar trebui să ajungă la 1,5 miliarde de euro, potrivit estimărilor guvernului, dar cotidianul liberal Kathimerini a declarat vineri că ar fi vorba doar de 400 milioane de euro.

Anunţul acestei măsuri la începutul săptămânii a provocat furia opoziţiei şi reprezentanţilor organismelor vizate, în special autorităţile locale, care au acuzat guvernul că intervine în gestionarea fondurilor lor, în timp ce Constituţia le garantează independenţa.

Georgios Patoulis, preşedintele Uniunii primarilor din Grecia şi primar în Maroussi, o suburbie din nordul Atenei, a cerut guvernului "să clarifice cât timp va dura acest transfer şi ce mecanism va asigura finanţarea administraţiilor publice".

"Plasarea acestor bani este absolut sigură şi nu există niciun motiv ca primarii, consilierii regionali şi universităţile să nu facă astfel de transferuri către Banca Greciei", a răspuns ministrul adjunct de finanţe Dimitris Mardas.

Sindicatul medicilor din Atena a denunţat de asemenea această decizie "care vine într-un moment când fondurile spitalelor sunt pe terminate".

---

Ministrul adjunct de Finanţe al Greciei, Dimitris Mardas, a declarat vineri că statul va avea nevoie în luna mai de 4 miliarde de euro pentru a-şi acoperi în totalitate obligaţiile, informează agenţia EFE.

În declaraţiile pentru televiziunea privată Skai, Mardas a menţionat că, până în prezent, ţara a strâns deja 160 milioane euro ca urmare a unui act normativ care obligă entităţile publice, cu excepţia caselor de pensii, să împrumute statului - prin intermediul băncii Greciei - rezervele lichide, măsură care a provocat "furia" reprezentanţilor municipalităţilor.

Executivul elen speră să obţină prin această măsură până la 2,5 miliarde de euro.

Mardas nu a dat detalii în legătură cu destinaţia sumelor ce vor trebui plătite în luna mai, dar numai salariile şi pensiile totalizează, lunar, circa 1,1 miliarde euro, la care se adaugă, luna viitoare, plata a circa un miliard de euro, în două tranşe, către Fondul Monetar Internaţional.

Decretul a provocat reacţii de nemulţumire din partea reprezentanţilor municipiilor şi regiunilor din ţară, care se opun formei în care a fost gestionată această măsură legislativă, care în opinia lor, elimină autonomia administraţiei locale.

În timp ce actul normativ se dezbătea vineri în Parlament, circa 50 de primari din diferite localităţi greceşti s-au adunat în faţa Parlamentului pentru a protesta împotriva acestei măsuri obligatorii.

"Administraţia locală întotdeauna şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de ţară şi o va face din nou, dar trebuie să realizeze (guvernanţii) că acest lucru se poate face în cadrul prevăzut de Constituţie", a declarat Yorgos Patulis, preşedintele Asociaţiei Primăriilor din Grecia (Kede), făcând aluzie la faptul că, prin Constituţie, se acordă o amplă autonomie financiară municipiilor.

Decretul exclude, în afară de rezervele efective pentru casele de pensii, toate sumele necesare pentru a face faţă unor plăţi imediate.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Gavril Sakelaridis, a reamintit, la rândul său, în declaraţiile pentru televiziunea privată Mega, că împrumuturile se vor efectua la dobânda în vigoare a Băncii Greciei, de 2,5%, şi nu la 1% cât ar plăti băncile dacă banii ar fi depozitaţi acolo.

În plus, a subliniat el, municipiile îşi vor putea retrage depozitele de la Banca Centrală "când vor dori".

Grecia se confruntă cu probleme grave de lichiditate de la începutul lui februarie, când Banca Centrală Europeană a întrerupt finanţarea directă pentru băncile greceşti, care pot avea acces la lichiditate doar prin mecanismul de urgenţă, la o dobândă de 1,55%, mult peste cea de 0,05% a BCE.

Ieri, miniştrii de Finanţe din zona euro au avertizat că, până nu va veni cu un plan complet de reforme economice, Grecia nu poate primi ajutor financiar, în condiţiile în care ţara se în dreaptă spre incapacitate de plată, relatează Reuters.

Preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a declarat după discuţii dificile cu ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, că Grecia nu va primi bani în schimbul unor reforme parţiale, aşa cum au solicitat oficialii de la Atena.

Dijsselbloem a mai spus că fondurile de 7,2 miliarde de euro pe care Grecia mai are dreptul să le primească prin actualul program de susţinere nu vor mai fi valabile după luna iunie, iar creditorii Greciei nu vor discuta despre finanţarea pe termen lung şi acordarea unor termeni mai favorabili pentru rambursarea datoriilor până când nu va fi încheiat un acord complet.

"Este necesară o listă detaliată, cuprinzătoare de reforme, un acord complet, înainte de furnizarea oricăror fonduri. Suntem cu toţii conştienţi că timpul trece", a spus Dijsselbloem într-o conferinţă de presă susţinută după reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro.

Autorităţile de la Atena şi creditorii internaţionali încearcă să ajungă la un acord care să permită deblocarea unei tranşe de 7,2 miliarde euro din pachetul de asistenţă obţinut de Grecia în 2010.