PATRICK YOUNG: "Pentru România, piaţa de capital e subdezvoltată"

• "Pe piaţa locală, există atâtea orgolii, care nu ajută < România > SA"

Reporter: Am asistat, anul aces­ta, la schimbări în conducerea BVB. Există această intenţie şi la Sibex. Care este sfatul dumneavoas­tră pentru conducerile celor două burse?

Patrick Young: Primul lucru pe care ar trebui să îl facă cele două burse ar fi să se ignore reciproc. Deoarece, deşi competiţia dintre cei doi operatori ar putea fi un spectacol pentru media, nu cred că, în realitate, ajută la ceva.

Cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă bursele de aici este să stabilească încrederea. Să înţeleagă care le sunt clienţii şi să meargă să îi găsească. Piaţa de capital românească nu este dezvoltată destul pentru mărimea şi prosperitatea României. Este văzută încă negativ de investitori, în special de cei din afara ţării. Nu voi vorbi despre cum o văd inves­titorii din România, pentru că eu sunt un investitor străin în această ţară şi vorbesc din punctul acesta de vedere.

BVB a eşuat, în ultima perioadă, să vândă oferte mari de acţiuni, a avut dificultăţi să menţină o piaţă secundară ordonată, să îşi menţină valoarea tranzacţiilor, iar asta este groaznic pentru că sunt companii grozave în România, pentru care Bursa nu prestează servicii.

Bursele trebuie să se uite atent la propriile afaceri.

Sibex nu face profit, a fost afectată puternic, în ultimul an, de un management care crede că ştie ce face, dar nu vedem nici o dovadă în acest sens. De asemenea, există multă aroganţă în lumea intermediarilor, toţi cred că ştiu să conducă o bursă. Este ca şi cum aş spune că, pentru că ştiu să citesc ziarul, ştiu cum să editez unul. Sunt oameni care ştiu şi să citească şi să editeze ziarul, însă cei mai mulţi sunt buni doar la partea cu cititul.

Bursele româneşti trebuie să-şi vadă fiecare de treaba ei, să stabileas­că modalităţi să înainteze, să creeze încredere şi să-şi folosească activele pe care le au.

O afacere ca Sibex este foarte valoroasă, însă, pentru moment, nu există posibilitatea de creare de valoare pentru acţionari, nu există o înţelegere a afacerii, iar abordarea lansării de noi produse este una incoerentă. Mai cred şi că toate pieţele din România trebuie să se conecteze la lume.

Dacă ne uităm la ce se întâmplă în lume, vedem conexiuni între comunităţi.

Un lucru negativ care s-a întâmplat burselor, în ultima perioadă, a fost creşterea tranzacţiilor cu o frecvenţă ridicată (high frequency trades), care nu ajută investitorul final. Sunt, într-adevăr, noutăţi şi există modalităţi în care ar trebui lăsate să funcţioneze, dar nu ajută la angajarea oamenilor în fabrici, nu ajută companiile să îşi transfere riscurile legate de valute sau de mărfuri. Exis­tă prea mult loc pentru speculaţii în bursele existente. Şi, deşi avem nevoie de speculatori, avem nevoie şi să putem echilibra asta.

Pe piaţa din România, există atâtea orgolii, care nu ajută "România" SA.

Reporter: Din păcate.

Patrick Young: Din păcate, pentru că există foarte mult talent. Vă pot împărtăşi din experienţa mea la Sibex, dar sunt sigur că este valabil acelaşi lucru şi la BVB. Există mulţi oameni foarte buni, foarte pregătiţi, vorbitori de mai multe limbi străine, care ştiu la fel de multe lucruri ca alţi angajaţi din alte burse, dacă nu mai mult. Acesta a fost cel mai plăcut şoc pe care l-am avut la Sibex. Problema este numai din vina managementului care nu ştie să administreze burse.

Şi mai este ceva. Când conduci o bursă, îţi faci impresia că eşti un fel de semizeu, atotştiutor, când, de fapt, ar trebui să stai în spatele scenei, să prestezi servicii pentru participanţii la piaţă.

Reporter: Aţi organizat la Sibiu conferinţa "Young Markets", despre viitorul pieţelor şi oportunităţi de investiţii. În cadrul evenimentului s-a făcut referire la dificultăţile investitorilor instituţionali să investească, în prezent. Ce le-aţi transmite instituţionalilor din România? Există vreo posibilitate ca ei să acceseze Liquidnet?

Patrick Young: Dacă aş fi condus Sibex, am fi avut până acum o conexiune operaţională cu Liquidnet, ca investitorii instituţionali să poată cumpăra la preţuri mici. Problema instituţionalilor nu sunt brokerii, ci, de fapt, impactul cumpărării sau vânzării unui pachet mare de acţiuni asupra pieţei. La Liquidnet, tranzacţia medie în Europa este de 800.000 de euro. La London Stock Exchange, este de câteva mii de euro. Unele burse din Europa sunt atât de focusate pe "high frequency trading", încât media tranzacţiilor este de câţiva euro.

Cred că trebuie să ne concentrăm pe două probleme aici. România trebuie să găsească canalele de investiţii spre care să se poată îndrepta investitorii, iar, în al doilea rând, trebuie să existe un acces relativ uşor, care nu presupune mulţi intermediari.

Nu vrem să încurajăm investitorii români să abandoneze economia locală, dar cu toţii înţelegem diversificarea riscului şi ar fi o nebunie dacă investitorii români nu ar avea portofolii echilibrate, pentru că este vorba de pensiile tuturor şi trebuie să facem tot ce putem să facem oamenii cât mai prosperi.

Cred că ar trebui să vedem mai multă guvernanţă corporativă la companiile din România şi cred că bursele ar putea juca un rol important în asta.

Dacă reuşiţi să implementaţi guvernanţa corporativă, investitorii străini vor veni. Până atunci, nu. Şi dacă aveţi mai mulţi investitori străini, se creează şi oportunităţi pentru investitorii locali.

Trebuie să fie făcută treabă la infrastructură pentru a ajuta fondurile de investiţii. Cred că se pot încuraja investiţiile în companiile mici, în start-upuri.

Sunt un optimist. Cred în potenţialul a ceea ce se poate întâmpla aici.

Eu vin din Irlanda. Când eram copil, în Dublin, un loc minunat, de alt­fel, chiar pe străzile principale de cumpărături puteai vedea copii desculţi. Acum, Irlanda a devenit una dintre cele mai prospere naţiuni din Europa, în numai 20-30 de ani. Aşa că, dacă Guvernul ajută la crearea cadrului potrivit, dacă există structură pentru creşterea capitalului, încurajarea afacerilor şi există încredere ca investitorii să participe la piaţă, pot exista posibilităţi enorme.

Când mă uit în România văd foarte mulţi oameni pregătiţi, talentaţi şi entuziaşti, iar aceştia se pot conecta, prin Internet, cu toată lumea. Iar dacă operatorii locali nu se trezesc, atunci bursa românească va fi creată în afara graniţelor României. Iar, într-un fel, vedem asta deja. Eşecul BVB să administreze anumite oferte cheie a dus la ideea ofertelor secundare pe Bursa din Varşovia. Bursa din Varşovia este o afacere incredibilă, Ludwik Sobolevski a făcut o treabă foarte bună, îi complimentez echipa. Dar, nu este păcat că o naţiune de 20 de milioane de oameni nu îşi poate organiza propria infrastructură financiară? Sau măcar să aducă un management potrivit? În acest moment, acest lucru nu se întâmplă într-un mod foarte coerent. Iar problema în lumea asta digitală este că, dacă o ţară nu reuşeşte să se descurce singură, o altă ţară îi va mânca prânzul. Competiţia este acerbă în noua Europă. Avem ţări foarte focusate pe investiţiile străine directe, cum ar fi Slovacia sau Cehia, Polonia. Ei atrag investiţii enorme, dar au şi strategii coerente în acest sens.

Reporter: Prima ediţie a conferinţei "Young Markets" s-a încheiat. Care au fost principalele concluzii?

Patrick Young: Ca organizator şi preşedinte al conferinţei, reacţia mea imediată este de încântare şi uşurare, în acelaşi timp.

La modul serios, conferinţa este o mare realizare. Am vrut să discutăm despre viitorul finanţelor, despre viitorul pieţelor, într-un mod fără precedent. Ne-am dorit să fim conectaţi prin Internet cu vorbitori din toată lumea şi cu participanţi din toată lumea, un concept care a reprezentat o mare provocare cu care am pornit la drum. Apoi, deoarece cred cu pasiune că lumea se mută spre Est, am vrut să găsim o locaţie fantastică. Iniţial, am vrut să organizez conferinţa la Riga, dar apoi am venit în România, pentru o perioadă să lucrez la Sibex, aşa că am văzut Sibiul şi Păltinişul, şi m-am gândit că sunt locuri minunate. Sibiul este un oraş frumos, are infrastructură - un aeroport foarte modern şi foarte aproape de oraş -, are restaurante fabuloase şi, în plus, România are o conexiune foarte bună la Internet, ceea ce este foarte important când organizezi o con­ferinţă digitală.

Mulţumită asistenţei unor oameni cu care am lucrat la Sibex, am reuşit să fac acest proiect.

Conferinţa a existat pe două niveluri. Aceasta este o conferinţă internaţională care s-a întâmplat să aleagă să înceapă în Sibiu, România. Este important de ştiut asta. A fost o plăcere să avem invitaţi din Româ­nia, ne-ar fi plăcut să vedem mai mulţi, dar lucrul bun este că cei care au fost prezenţi au avut o experienţă satisfăcătoare şi au rămas cu o impresie pozitivă asupra României, ceea ce este foarte important.

Avem un proiect de început pe care îl putem dezvolta pe viitor, ne dorim să vedem cât mai mulţi participaţi. Anul viitor mergem în Polonia, la Torrun, şi cred că acesta este un oraş, în multe feluri asemănător Sibiului, cu multă istorie, cu influenţă germanică, este locul naşterii lui Copernic şi va fi distractiv. A fost foarte dificil pentru oameni să vizualizeze conceptul conferinţei, dar odată ce am intrat în sală, în prima zi, şi am văzut interacţiunea perfectă între oameni din toate colţurile lumii, care nu se mai întâlniseră înainte, am răsuflat uşurat pentru că am ştiut că va func­ţiona.

Sunt foarte fericit şi sunt încântat că am început la Sibiu. Am vrut să fac ceva care să marcheze legătura mea cu România, care să ajute într-un fel piaţa de capital de aici şi să creeze o imagine mai bună a aces­tei părţi din Europa.

Reporter: Am înţeles că au fost invitate mai multe figuri din piaţa locală de capital, însă că acestea au declinat invitaţia...

Patrick Young: Am invitat mai mulţi lideri din piaţa locală de capital. Însă, poate pentru că nu au înţeles conceptul evenimentului, poate pentru că sunt ocupaţi cu diverse evenimente în această săptămână, cum ar fi Adunări generale, multora dintre cei invitaţi le-a fost dificil să vină. Pot înţelege că, într-o lume foarte ocupată, este dificil să găseşti timp pentru un asemenea eveniment, însă pot să vă spun că am avut participanţi din piaţa locală de capital şi toţi au plecat cu o experienţă minunată.

Reporter: Care au fost principalele idei din cadrul conferinţei, pe care aţi dori să le transmiteţi celor care au ratat evenimentul?

Patrick Young: O temă care a tot revenit pe tot parcursul conferinţei a fost tema "încrederii". Maxima London Stock Exchange este "Dictum Meum Pactum" (n.r. Cuvântul meu este pact).

L-am avut ca prim speaker pe Charles Crawford, fost ambasador britanic la Belgrad, Sarajevo şi Varşovia, care ştie Europa Centrală atât de bine şi a explicat cum pieţele vor funcţiona numai dacă oamenii au încredere în ele. Societatea funcţionează numai când oamenii au încredere în ea. Am încheiat conferinţa cu Seth Merrin, fondatorul Liquidnet, o afacere de miliarde de dolari. A fost fascinant că el, neştiind nimic despre ce vorbise Charles, ne-a transmis că trebuie să avem încredere în aceste pieţe. Dacă oamenii nu au încredere în pieţe, nu vor investi. Şi dacă oamenii nu au încredere în tine, nu îţi vor da nici un ban.

A doua temă foarte importantă a fost aceea că, pe aceste pieţe, există oportunităţi incredibile. Nimeni nu a zis că exploatarea unei oportunităţi este uşoară. Implică multă muncă şi efort. Acum zece ani, să înfiinţezi o bursă nouă costa câteva zeci de milioane de dolari. Acum, poţi obţine cam acelaşi lucru cu un milion de dolari. Internetul ne împinge spre pieţe în lumea digitală. Este foarte interesant. Desigur, oportunităţile în lumea digitală sunt foarte mari, dar în acelaşi timp trebuie să înţelegem că pieţele se schimbă înfiorător. Am scris o carte "Revoluţia pieţelor de capital", în 1999, însă acum suntem într-o altă fază a revoluţiei, viteza schimbărilor accelerează. Avem, practic, abilitatea să creăm pieţe foarte rapid, în numai câteva zile, oriunde. Sigur că o astfel de piaţă nouă nu va putea face tot ce face New York Stock Exchange, dar pieţele sunt ca maşinile. Mulţi oameni preferă maşinile Skoda în ţara asta pentru că sunt bine construite. Desigur, este mult mai plăcut să conduci un Mercedes, dar nu toţi ne putem permite asta. Şi, dacă locuieşti în Bucureşti, probabil că ai nevoie de o maşină mică, uşor de parcat. Asta trebuie să înţelegeţi despre tehnologie şi pieţe. Trebuie să îţi asiguri tehnologia de care ai nevoie. Poate fi o maşină mică, poate fi o Skoda, poate fi ceva mult mai exotic.

Un alt lucru la care trebuie să ne uităm sunt noile produse. Diverse clase de active digitale sunt peste tot. Au loc tranzacţii foarte mari în pieţe totalmente noi. Există pieţe online pentru cadouri, arme.

Se poate cumpăra şi vinde orice, iar o concluzie importantă a conferinţei este aceea că bursele sunt absolut necesare.

Bursele, ca simplu mijloc de transfer al proprietăţii de la o parte la alta, într-o lume digitală sunt foarte ieftine şi uşor de operat, cu oportunităţi enorme să creăm mai multe pieţe, să reducem costurile şi să facem bine întregii lumi.

Reporter: Care dintre aceste produse inovative ar fi potrivite pe piaţa din România?

Patrick Young: Eu unul sunt foarte împotriva stereotipurilor naţionale, deşi este adevărat că există diferenţe de venit sau alte lucruri. Eu consider că cel mai important lucru este că România trebuie să creeze o cultură a încrederii să atragă investitorii, în primul rând. Pentru moment, asta nu se întâmplă. Pieţele nu au încrederea oamenilor. Este mult de muncit în acest sens pentru că nu sunt sigur nici măcar că pieţele ştiu cine le sunt clienţii sau cum să ajungă la ei. Şi asta nu înseamnă doar educaţie şi seminarii fără sfârşit. Cu siguranţă nu înseamnă nici publicitate glossy, pentru că nici asta nu te duce nicăieri. Publicitate ţintită, da. Însă reclamele pur şi simplu nu cred că sunt o idee bună pentru afacerile mici care sunt bursele din România.

Cred că procesul de clădire a încrederii poate aduce mai mulţi investitori din interiorul România. Vremurile sunt grele, pentru moment, în ceea ce priveşte căutarea de investiţii, dar în acelaşi timp, Seth Merrin a subliniat că investitorii instituţionali înregistrează cele mai mari sume de bani ţinuţi degeaba din întreaga lor istorie. Este o grămadă de bani disponibilă pentru investiţii, în prezent, însă, aceştia nu vor merge decât spre pieţe şi ţări şi proiecte în care oamenii au încredere.