English
Patronatul Serviciilor Private din România (PSP) consideră "extrem de gravă şi dăunătoare" economiei României, activitatea de exploatare "neraţională a bogăţiei reprezentate de lemnul" din pădurile României, potrivit unui comunicat remis azi redacţiei.
"Informaţiile publice oferă o imagine negativă a politicilor publice, inconsistente cu strategia de Competitivitate şi obiectivele 2020 ale României şi Uniunii Europene, vizând reglementări legale din domeniul protecţiei mediului, dar mai ales reaua voinţă şi reaua credinţă în a lua la cunoştiinţă a valorii excepţionale şi a potenţialului oferit de resursele naturale (terenuri, pedoclimat, păşuni, râuri, păduri, DELTA) şi de biomasă (resturi agricole, resturi din livezi, resturi forestiere, deşeuri municipale) ale României, altele decât lemnul", arată sursa.
PSP cere Guvernului şi Parlamentului să adopte "de urgenţă măsuri clare şi ferme de susţinere" a culturilor de plante energetice ca o resursă majoră a României, a comunităţilor locale rurale sărace şi a bioeconomiei Europei, valorificarea terenurilor degradate de modificări climatice, inundaţii, defrişări, zonele de protecţie ale drumurilor, reţele naţionale, autostrăzi, şi a terenurilor neexploatate pentru o perioadă mai mare de trei ani pe care proprietarii doresc să le arendeze, şi care în ultimii ani nu au avut o utilizare economică, conform PSP.
Potrivit Patronatului, acest lucru va permite valorificarea a peste 500.000 de hectare, creearea unei rezerve strategice pentru mediu, pentru sisteme de încălzire publice şi private, care va permite reducerea progresivă a cotelor de exploatare a lemnului din pădurile tinere. PSP a propus tuturor actorilor publici soluţii concrete, fundamentate economic, de asigurare a utilizării culturilor energetice pentru furnizarea de zone de protecţie, căldură şi energie electrică precum şi conservarea masei lemnoase ca o măsură de responsabilitate socială.
"Demararea unui astfel de program poate facilita dezvoltarea economiei verzi la nivel urban şi rural şi crearea locurilor de muncă care se creează în toată Europa în aceste industrii (2 locuri de muncă /hectar x 10.000 ha- 20.000 de locuri de muncă la nivelul fiecărei regiuni a României) cu sustenabilitate pe termen lung (10-25 ani). Finanţarea acestui program se poate face prin resurse dedicate atrase de Uniunea Europeană, cofinanţate de Fonduri de Garantare Agricolă, de Fondul de mediu, Fondul naţional de Eficienţă Energetică create şi întărite printr-o nouă politică de responsabilitate a alocării resurselor plătite de marile companii pentru certificate de carbon, certificate albe şi chiar certificate verzi. Aceste Fonduri pot fi finanţare şi capitalizate de instrumentele financiare create de băncile de investiţii ale Europei menite să susţină politicile europene de cercetare, mediu, dezvoltarrea IMM-urilor lucru deja realizat cu prioritate de ţările vecine la nivelul SUERD în zona Central Europeană", potrivit comunicatului.
PSP mai cere lansarea "de urgenţă" a unor proiecte naţionale complexe vizând creşterea eficienţei alimentării energetice a clădirilor publice, introducerea şi modernizarea transportului urban electric, iluminat public, încălzirea clădirilor, alimentarea cu apă, reutilizarea deşeurilor locale, regionale pentru sisteme eficiente de încălzire ecologice şi nepoluante.
"Conform legii eficienţei energetice la nivelul tuturor localităţilor din România cu peste 5.000 de locuitori trebuie implementate urgent planuri de eficienţă energetică şi recunoaşterea activităţii de management energetic în codul COR şi în codul fiscal al României ca măsuri imediate de oprire a acţiunii de infringement lansate de CE împotriva României. PSP consideră că orice întârziere şi orice deviere de la obligaţiile asumate de România privind implementarea strategiilor, planurilor şi politicilor de creşterea eficienţei energetice reprezintă o acţiune de afectare gravă a intereselor naţionale trebuind să fie sancţionată în consecinţă", mai notează PSP.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
