PE CINE ACOPERĂ COMUNICAŢIILE? Raza estimativă - subiect tabu

Scandalul politico-mediatic din jurul accidentului aviatic din Apuseni, în care doi oameni şi-au pierdut viaţa, a trecut cu vederea unele hibe ale sistemului care ar putea să mai facă victime.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, pe 2 februarie, că STS-ul nu trebuie tras la răspundere în privinţa accidentului din Munţii Apuseni, întrucât serviciul nu a făcut altceva decât să utilizeze datele transmise de operatorii de telefonie, aşa cum spune procedura. Conform celor declarate de şeful statului, înţelegem că operatorii telecom au oferit o arie de căutare "puţin" eronată, autorităţile căutând în alt loc decât trebuiau să o facă de fapt. Şeful ţării a subliniat: "Şansa a fost că a avut semnal şi dincolo de sectorul pe care (n.r. STS) l-a dat, pentru că avionul s-a prăbuşit puţin în afara acestui sector, dar semnalul a funcţionat şi în afara sectorului. Repet, STS-ul nu are niciun mijloc tehnic de identificare a telefoanelor mobile. Ceea ce s-a spus public este o minciună".

Ulterior, Ministrul Transporturilor Ramona Mănescu a catalogat ca fiind o speculaţie faptul că Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) a transmis coordonate eronate în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni. Domnia sa a mai spus: "S-au făcut speculaţii cum că STS a dat nişte coordonate eronate, ceea ce eu nu cred că este cazul. Adică, nu cred că STS în mod voit sau cineva în mod voit a dat nişte coordonate eronate. Deci, e prea mult să acuzăm oamenii fără fundament".

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), în calitate de reglementator şi autor al deciziei care vizează în mod direct operaţiunile de localizare, a preferat să păstreze distanţa faţă de scandal, chiar dacă avea datoria, morală cel puţin, să iasă în faţă şi să lămurească lucrurile, dacă nu înaintea preşedintelui, măcar după aceea. Tăcerea şi distanţa asumate de autoritate nu fac decât să alimenteze ceea ce specialiştii din piaţă ne spuneau încă din seara accidentului: operatorii de telefonie sunt principalii vinovaţi pentru lipsa de reacţie a autorităţilor din ziua accidentului. ANCOM nu are niciun motiv să "vorbească" mai mult decât a făcut-o până acum, dacă luăm în considerare că aproape întreg bugetul instituţiei este construit pe cârca operatorilor din piaţă.

Finanţarea cheltuielilor autorităţii se realizează integral din veniturile proprii, obţinute din tariful de monitorizare, tariful de utilizare a spectrului radio şi tariful de utilizare a resurselor de numerotaţie, plătite de firmele de telecomunicaţii.

Ziarul BURSA a anunţat, încă de la începutul scandalului mediatic legat de tragedia din Apuseni, că localizarea exactă a aeronavei prăbuşite ar fi trebuit să ţină de operatorii mobili, după cum ne-au declarat mai mulţi specialişti din domeniu. Astfel, conform domniilor lor, ar fi trebuit încrucişate conexiunile celulelor de la toţi operatorii pentru a se stabili cu exactitate locaţia aeronavei prăbuşite, dar celulele respective se află la distanţe prea mari una faţă de alta, iar, din cauza lipsei de acoperire a reţelelor, acest lucru nu a putut fi făcut. "În mod normal, STS se foloseşte de datele transmise de operatori, nu poate face mai multe. Companiile de telefonie mobilă nu au făcut destule investiţii în ceea ce priveşte gradul de acoperire", ne-au declarat specialiştii din piaţă.

Articolul 28 din decizia preşedintelui ANCOM nr. 1023/2008 privind realizarea comunicaţiilor către Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă (SNUAU) prevede că furnizorii de reţele publice mobile de telefonie au obligaţia să pună la dispoziţia SNUAU, pe lângă identificatorul celulei sau al sectorului de celulă, şi "raza estimativă de acoperire" a acesteia. Din prezentarea preşedintelui Traian Băsescu, înţelegem că operatorii telecom au furnizat greşit locaţia către STS, aceasta fiind în afara "razei estimative".

Contactaţi de ziarul BURSA pentru clarificări, reprezentanţii ANCOM ne-au transmis un răspuns hilar: "ANCOM nu a primit nicio informaţie privind o posibilă încălcare în acest caz a prevederilor Deciziei nr. 1.023/2008 privind realizarea comunicaţiilor către Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare".

Despre investiţiile pe care operatorii telecom ar fi trebuit să le realizeze pentru creşterea gradului de acoperire sau pe care ar fi obligaţi să le facă, oficialii ANCOM au continuat în acelaşi stil: "Autoritatea nu impune deţinătorilor de drepturi de utilizare a spectrului radio obligaţii privind investiţiile, le impune doar obligaţii de acoperire prin licenţe şi verifică respectarea acestora".

Operatorii telecom au obligaţia să transmită datele către operatorul Romtelecom, care, ulterior, pe baza unui contract, le transferă către STS, respectiv SNUAU. În decizia ANCOM numărul 1023/2008, se specifică un plafon maxim de tarifare pe care operatorul (în speţă, Romtelecom) "le poate percepe SNUAU pentru folosinţa spaţiilor alocate pentru colocare".

Oficialii ANCOM susţin că "valoarea tarifelor de colocare percepute de către Romtelecom SNUAU nu depăşeşte nivelul prevăzut în decizia 1023/2008 privind realizarea comunicaţiilor către Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare".

Pilotul Adrian Iovan şi o studentă în anul cinci la Institutul de Medicină Militară din Bucureşti şi-au pierdut viaţa după ce avionul de mici dimensiuni de tip BN2, la bordul căruia se afla un echipaj medical, a aterizat forţat, luna trecută, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. Unul dintre medicii din aeronavă a reuşit să sune la 112, la ora 16.16, anunţând incidentul. Victimele au fost găsite de echipele de intervenţie la şase ore de la impactul cu solul.