Pe cine trimitem la Bruxelles?

Austria a preluat, ieri, pre­şedinţia Uniunii Europene, pe care o va deţine până la 1 ianuarie 2019, când ţara noastră o va înlocui.

În toată această perioadă, conducerea va fi asigurată dintr-un trio alcătuit din Austria - care a preluat preşedinţia, România - statul care va prelua conducerea Uniunii de la 1 ianuarie 2019 şi Bulgaria, care tocmai şi-a terminat mandatul.

Referitor la trioul care a intrat în atribuţii de la 1 iulie 2018, am asistat săptămâna trecută la o polemică între fostul preşedinte Traian Băsescu şi prim-ministrul Viorica Dăncilă.

Fostul preşedinte a spus în Parlament, la dezbaterea moţiunii de cenzură: "Începând de la 1 iulie România intră în trio. Trio la nivelul UE înseamnă că premierul României, alături de cancelarul Austriei şi de premierul Bulgariei, vor stabili principalele linii strategice pentru următoarele 18 luni în UE".

În opinia Vioricăi Dăncilă, ţara noas­tră nu face parte din acest trio, deoarece ea este inclusă în grupul cu Finlanda şi Croaţia.

"Domnule Băsescu, nu suntem în trioul cu Austria, ci în trioul cu Finlanda şi Croaţia, aşa că vă rog să vă documentaţi", a spus, cu prilejul moţiunii de cenzură, Viorica Dăncilă.

Greşit! Conform Deciziei Consiliului European nr.1316/2016 coroborată cu Decizia Consiliului nr.908/2009, trioul despre care vorbeşte Viorica Dăncilă va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, adică în momentul în care ţara noastră va prelua preşedinţia Uniunii Europene.

Traian Băsescu a vorbit despre grupul format din cele trei state care se află la conducerea Consiliului Euro­pean în perioada 1 iulie 2018 - 1 ianuarie 2019.

În privinţa componenţei s-ar putea isca o dezbatere dacă din trio face parte Bulgaria sau Finlanda.

Din practica europeană, reţinem că în trio rămâne încă şase luni şi statul care predă preşedinţia. În cazul nostru, Bulgaria. În sprijinul acestei idei, argumentăm cu faptul că România nu a făcut parte din trio de la începutul anului 2018, adică de la preluarea preşedinţiei de către Bulgaria. În consecinţă, de la 1 iulie 2018, Finlanda nu poate face parte din trio, poate avea doar rol de observator în această perioadă.

Practic, începând de ieri, România şi Bulgaria o asistă pe Austria în conducerea Uniunii.

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, care în august va împlini 32 de ani, de profesie jurist, va discuta problemele Uniunii cu inginerul în petrol şi gaze Viorica Dăncilă şi cu absolventul Academiei de Poliţie de la Sofia, Boyko Borisov. Cu menţiunea că şeful guvernului austriac şi cel al guvernului bulgar au îndeplinit de-a lungul timpului şi alte funcţii importante în administraţia publică centrală - Kurz, secretar de stat la Interne şi Ministru de Externe, Borisov - fost primar al capitalei Bulgariei, Sofia - spre deosebire de profesoara din Videle care a mai fost doar europarlamentar. Prin prisma acestui fapt, putem deduce că cei doi se pricep mult mai bine la guvernare şi la administraţie, decât Viorica Dăncilă, iar în confirmarea acestei afirmaţii stau acţiunile incoerente din acest an ale prim-ministrului României.

• Dăncilă, analfabetismul funcţional şi Consiliul UE

De la 1 ianuarie 2019 miniştrii guvernului Dăncilă şi secretarii de stat vor face parte din cele zece structuri ale Consiliului Uniunii Europene. Printre care se numără şi consiliile la care s-a referit Traian Băsescu în alocuţiunea din Parlament: pentru afaceri generale, pentru transporturi, telecomunicaţii şi energie, pentru afaceri economice şi financiare, pentru educaţie, tineret, cultură şi sport.

Referitor la acestea, fostul preşedinte a declarat: "Credeţi că doamna Dăncilă va putea să stea alături de cancelarul austriac şi să discute problema Brexit? Dar despre migraţia la nivelul Uniunii Europene, credeţi că va avea ceva idei? Dar despre proiectele strategice ale UE, credeţi că va fi în măsură să spună ceva? Şi vine altă problemă, dacă de la 1 iulie doamna Dăncilă intră în scenă, de la 1 ianuarie intră tot Guvernul în scena UE. După cum ştiţi, dincolo de Consiliul European există Consiliul Uniunii Europene, care are zece formaţiuni. Aceste formaţiuni sunt conduse de miniştrii ţării care deţine preşedinţia şi o să vă întreb: există Consiliul Transporturi, cum credeţi că va face faţă ministrul Transporturilor din România, domnul Şova, să discute problemele de infrastructură ale Europei, când el nu a construit un kilometru de autostradă în România? Există Consiliul Afaceri Economice, acest consiliu va fi prezidat de domnul ministru Dănuţ Andruşcă. Vi-l imaginaţi pe Andruşcă în capul mesei cu toţi miniştrii UE discutând despre taxele vamale pentru Statele Unite? O să vă mai spun un consiliu, este vorba despre Consiliul Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport. Cum credeţi că va prezida ministrul «Pamblică» împreună cu doamna Ioana Bran (n.r. - ministrul Tineretului şi Sportului), când acolo se vor discuta problemele de educaţie ale UE, când ei nu le rezolvă pe cele din România?".

Credem că aceeaşi problemă a reprezentării României se poate pune şi în cazurile consiliului pentru justiţiei şi afaceri interne - în cadrul căruia Tudorel Toader şi Carmen Dan vor stabili politica Uniunii cu omologii lor europeni -, în cazul consiliului pentru agricultură şi pescuit unde ministrul Daea va promova oaia şi în cazul consiliului pentru ocuparea forţei de muncă şi politică socială, în care Olguţa Vasilescu îi va uimi pe omologii europeni cu incapacitatea ei proverbială de a comunica în limbile engleză şi franceză, expresia "marche du... tramvai" făcând furori în cancelariile europene.

Practic, de la 1 ianuarie 2019, dacă guvernul ţării noastre îşi va menţine aceeaşi componenţă, putem spune că analfabetismul funcţional va fi exportat de la Bucureşti la Bruxelles. Vorbim despre analfabetism funcţional, deoarece miniştrii enumeraţi în alocuţiunea sa de fostul preşedinte Traian Băsescu şi prim-ministrul Viorica Dăncilă par incapabili să înţeleagă mecanismele guvernării interne.

• Şefa guvernului, plină de ridicol

Dacă este să ne referim strict la Viorica Dăncilă, ea este cunoscută mai mult prin gafele pe care le face aproape zilnic.

Cea mai recentă datează de miercurea trecută, cu ocazia dezbaterii în Parlament a moţiunii de cenzură când, adresându-se lui Traian Băsescu, Dăncilă a spus: "Mai mult, la Consiliul European ne reprezintă preşedintele României. Să înţeleg că nu aveţi încredere în domnul Iohannis?".

Pentru a înlătura orice suspiciune, menţionăm de la început că în cadrul Uniunii Europene există două consilii: Consiliul European şi Consiliul UE.

Dacă în cadrul celui de-al doilea activitatea o exercită miniştrii şi secretarii de stat, în cazul primului reprezentarea poate fi asigurată de preşedintele ţării sau de prim-ministru.

Conform datelor furnizate pe pagina www.consilium.europa.eu/ro/european-council/, membrii Consiliului European sunt şefii de stat sau de guvern ai celor 28 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene.

Cu alte cuvinte, Traian Băsescu avea dreptate, iar Viorica Dăncilă a fost prinsă din nou în offside.

Iar aceasta nu este singura gafă a şefului guvernului. Premierul, care de la 1 ianuarie 2019 va conduce destinele UE, habar nu avea, pe vremea când era europarlamentar, cine face parte din structura europeană.

Astfel, într-un interviu din martie 2017, Dăncilă spunea: "Bineînţeles că nu încercăm să intervenim în problemele interne ale unui stat membru cum este Iranul sau Pakistanul, dar cred că este nevoie de discuţii cu cei care sunt factori de decizie ca drepturile femeii să devină o realitate".

În opinia Vioricăi, Iran şi Pakistan fac parte din Uniunea Europeană!

Stilul premierului este deja caracteristic. Viorica Dăncilă a punctat la fiecare categorie de gafe: a făcut dezacorduri, a stâlcit cuvinte, a încurcat sau a inventat denumiri.

De la "imunoglobină" la "avem salarii pentru plata pensiilor şi salariilor", de la "uitaţi de Plionul II" la "Banca Monetară" trecând prin "Euro 20 - 20" gama gafelor este foarte mare.

La fel de mare, precum dezacordurile sau enunţurile hilare.

"Majorările de preţuri s-au diminuat", "Am participat la punerea în funcţie a staţiei de pompare", "Nu este uşor. Faceţi un exerciţiu de imagine şi puneţi-vă în locul meu", sunt doar câteva dintre enunţurile "celebre" ale Vioricăi, care au culminat cu concluzia de săptămâna trecută, din Parlament, a prim-ministrului:

"Această dezinformare este pur şi simplu o minciună!" .

Mai mult, premierul a dovedit mereu că este o persoană care nu se informează în prealabil şi de aceea este incapabil să poarte o discuţie liberă despre orice subiect.

Astfel, în privinţa reabilitării celor patru stadioane bucureştene pentru Euro 2020 - Ghencea, Giuleşti, Dinamo şi Arcul de Triumf,

"Sunt trei stadioane care deja se fac, Dinamo, Rapid şi Giuleşti", a spus Dăncilă la România TV. După ce i s-a atras atenţia că stadionul Rapid şi stadionul Giuleşti sunt acelaşi lucru, primul ministru s-a corectat. Dar, în continuare, a omis stadionul Ghencea. "Dinamo, Giuleşti şi Arcul de Triumf. Se fac cele trei stadioane. Facem toate demersurile pentru Campionatul Euro douăzeci douăzeci" a adăugat Viorica Dăncilă.

Ce va face de la 1 ianuarie 2019 un astfel de premier, care nu citeşte sau nu înţelege ce citeşte, când în afara informaţiilor pe care trebuie să le asimileze în ţară pentru şedinţele de guvern, va trebui să studieze şi informaţiile de la Bruxelles pentru şedinţele din Consiliu?

Iar la acestea putem adăuga şi gafele de protocol. Printe care se numără uitarea numelui primului ministru al Estoniei, precum şi neştiinţa protocolului în cazul primirii unui şef de guvern din altă ţară.

Toată lumea îşi aminteşte de gafele făcute de Viorica Dăncilă cu ocazia primirii la Palatul Victoria a omologului său din Croaţia. Premierul român nu a ştiut ce paşi urmează după intonarea imnurilor, omologul său atenţionând-o de două ori.

În cadrul UE, protocolul este strict, iar Dăncilă pare incapabilă să îl înveţe atât timp cât nu îl cunoaşte pe cel intern.

Analizând toate cele de mai sus, concluzia este una singură: guvernul nostru nu pare pregătit să ţină în mână frâiele UE începând cu 1 ianuarie 2019.