PENTRU A TREIA LUNĂ LA RÂND Datoria publică a ţării noastre stă peste pragul de 50% din PIB

Datoria publică a României a stat şi în luna martie peste pragul de 50% din Produsul Intern Brut (PIB), pentru a treia lună la rând. Legea responsabilităţii fiscal-bugetare prevede că Guvernul trebuie să prezinte public un program pentru reducerea poverii şi trebuie să îngheţe cheltuielile cu salariile din sectorul public, când datoria trece de 50% din PIB, informează Economedia.

Datoria guvernamentală s-a situat la 50,3% din PIB, la sfârşitul lunii martie 2022. În ianuarie, ea s-a situat la nivelul de 50,2% din PIB, iar în februarie la 50,6% din PIB.

În precedentele două luni, Ministerul Finanţelor explica faptul că împrumutul de 1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanţare din PNRR a avut un impact asupra nivelului datoriei publice.

Valoric, datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) s-a situat, în martie 2022, la 593,972 miliarde de lei, în scădere de la 596,9 miliarde de lei, în luna precedentă, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.

Datoria pe termen mediu şi lung s-a redus, în martie, la 573,586 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt a crescut la 20,386 miliarde de lei.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 491,553 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 91,688 miliarde de lei.

O sumă de 262,988 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 284,284 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 45.293 miliarde de lei datorie în dolari americani (echivalent).

Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui martie, la 577,122 miliarde lei, din care 556,761 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (280,134 miliarde de lei) şi în lei (250,290 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 16,849 miliarde de lei, din care 16,824 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 303,630 miliarde de lei (25,7% din PIB), din care 298,761 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,869 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Legea responsabilităţii fiscal-bugetare stabileşte că, în cazul în care datoria publică depăşeşte anumite praguri, Guvernul trebuie să vină cu o serie de măsuri.

Astfel, în cazul în care datoria publică depăşeşte 50% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte public şi să aplice, în cel mai scurt timp, un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut. Programul va cuprinde, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public, conform legii.

Reamintim că salariile în sectorul public sunt îngheţate în 2021 la nivelul din decembrie 2020. Cu toate acestea, cheltuielile totale privind salariile pot creşte, datorită faptului că se majorează numărul de salariaţi sau se acordă prime sau plăţi ocazionale.

Legea responsabilităţii fiscal-bugetară stabileşte o serie de praguri pentru datoria publică, care, dacă sunt depăşite, vin cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:

• dacă datoria publică depăşeşte 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut: Ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil

• dacă datoria publică depăşeşte 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:

1.Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;

2.programul cuprinde, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;

• dacă datoria publică depăşeşte 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:

1.se iau toate măsurile prevăzute dacă datoria publică depăşeşte 50% din produsul intern brut;

2.Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public;

• dacă datoria publică depăşeşte 60% din produsul intern brut:

1.se aplică măsurile prevăzute dacă datoria publică depăşeşte 55% din produsul intern brut;

2.Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an;

"Primul ministru ar trebui să vină în faţa Parlamentului cu un plan de redresare economică. Este explicit în lege, când se depăşeşte datoria de 50% şi să recunoască că toate veniturile românilor vor fi îngheţate", afirma liderul PSD Marcel Ciolacu, anul trecut, în contextul în care existau şi atunci discuţii despre depăşirea acestui prag, lucru evitat "la mustaţă".

Datoria României a crescut accelerat ca sumă, în ultimii ani, în contextul unor deficite din ce mai în ce mai mari, pe fondul majorării continue de salarii şi pensii. Aceste creşteri nu au putut fi susţinute din creşteri ale veniturilor, aşa că au fost necesare împrumuturi pentru a le plăti. Consiliul Fiscal atrăgea atenţia la începutul anului trecut că ponderea cheltuielilor cu salariile, pensiile şi asistenţa socială a ajuns la 94,3% din veniturile bugetului de stat.