PENTRU ŞEDINŢA DE ASTĂZI Piaţa anticipează majorarea dobânzii BNR la 2%

Banca Naţională a României (BNR) este aşteptată astăzi să majoreze cu 50 de puncte de bază dobânda de politică monetară, la 2%, după majorarea de 25 de puncte de bază din octombrie care a început ciclul de majorare a dobânzilor. O majorare de 50 de puncte de bază ar veni în condiţiile în care presiunile inflaţioniste au devenit tot mai puternice, dincolo de creşterile de preţuri din domeniul energiei care la rândul lor se vor resimţi din ce în ce mai puternic în marjele companiilor. Majorarea dobânzilor are loc peste tot în regiune, iar în economiile dezvoltate se pregăteşte începutul procesului de retragere a injecţiilor de lichiditate. De asemenea, BNR va aproba mâine un raport asupra inflaţiei ce va avea ataşată o nouă prognoză după cea realizată în august care a fost din nou depăşită de realitatea creşterilor de preţuri din economie.

"Şedinţa de marţi a băncii centrale din România va aduce cel mai probabil o majorare a dobânzii de 50 de puncte de bază, chiar dacă în lumina ultimelor surprise din Cehia şi Polonia vedem inclusiv riscul unei mişcări mai curajoase de 75 de puncte de bază.

Mai mult, banca central ar putea veni cu măsuri macroprudenţiale suplimentare. În condiţiile în care inflaţia este aşteptată să fi crescut la 7,3% an/an luna trecută (octombrie, de la 6,3% în septembrie - n.r.), întărirea condiţiilor monetare este mai mult decât bine-venită", arată analiştii Erste într-o notă publicată ieri.

Aceştia precizează că banca naţională a Cehiei a oferit o surpriză majoră săptămâna trecută majorând dobânda-cheie cu 125 de puncte de bază la 2,75%. Prognoza inflaţionistă din Cehia presupune noi majorări de dobândă la orizont în condiţiile în care inflaţia este aşteptată să ajungă la o rată anuală de 7% la finalul anului, cu o rată terminală de 3,25-3,50% în finalul iernii după două majorări în decembrie şi februarie. Totodată, Polonia a majorat rata-cheie, la ultima şedinţă a băncii centrale, cu 75 de puncte de bază.

Rămâne de văzut dacă "terapia de şoc" implementată în Cehia şi Polonia pentru temperarea cererii este fezabilă sau dorită şi la noi de către BNR în condiţiile în care România se confruntă cu mai multe crize, pe lângă cea politică. Oficiali ai BNR au indicat în ultimele săptămâni că riscul inflaţionist este foarte ridicat având în vedere că inflaţia este determinată de un grup restrâns de factori - însă cu influenţe foarte mari - care ies din afara sferei de control a BNR, iar intervenţii prea în forţă ale politicii monetare împotriva acestor cauze ar putea să fie contraproductive, adică să influenţeze negativ creşterea economică.

Cu privire la ciclul de majorare a dobânzilor din România, Adrian Vasilescu, consilier de strategie la BNR, ne-a precizat recent că Banca Centrală se va opri cu majorările de dobândă acolo unde va fi nevoie să se oprească şi când va fi necesar.

"Atunci când va fi necesar şi acolo unde va fi necesar Banca Naţională va umbla la dobândă. Dar trebuie să înţelegem că inflaţia în momentul de faţă are următorul raport sau următoarea structură: din 6,3% inflaţia pe septembrie circa 4 procente sunt numai din gaze naturale, electricitate, combustibili şi tutun. Aceştia sunt patru factori şi numai 2,3% sunt (preţuri) de natură să fie influenţate de politica monetară. Aşa că Banca Naţională nici nu poate să strângă inutil şurubul şi nici nu poate să lase o relaxare prea mare. Trebuie să facă un dozaj teribil între stângerea şurubului şi relaxarea care trebuie lăsată pentru a sprijini creşterea economică", ne-a spus în finalul lunii noiembrie Adrian Vasilescu, precizând că dobânda de politică monetară va continua să rămână real negativă, adică să fie sub inflaţie.

Valentin Tătaru, economist ING Bank: "Presiunile inflaţioniste continuă să se adune şi vedem o inflaţie de 8% la finalul anului"

Noul raport asupra inflaţiei este aşteptat să revizuiască prognoza pentru inflaţia din finalul acestui an şi anii următori şi cel mai probabil să extindă perspectiva de coborâre a inflaţiei tocmai în 2023.

Valentin Tătaru, economistul şef al ING Bank România, arată la rândul său că nu ar fi o surpriză atât de mare dacă BNR ar majora astăzi dobânda cu mai mult de 50 de puncte de bază.

"Presiunile inflaţioniste continuă să se adune. Vedem inflaţia la 8,0% la finalul anului şi o decelerare dureros de lentă la niveluri mai apropiate de intervalul ţintă al băncii centrale de 1,5%-3,5%. Realistic, o rată headline a inflaţiei care să fie în mod sustenabil în intervalul ţintă rămâne o poveste pentru perioada de după mijlocul lui 2023", arată Tătaru, care adaugă că creşterea economică pare să fi încetinit în trimestrul al treilea.

ING Bank România are o estimare de creştere a PIB de 7,5% pentru România în acest an, dinamică ce ar putea fi urmată de o moderare la 4,5% în 2022 cu riscuri mai degrabă pe partea negativă, adică economia să fie sub acest ritm anual prognozat de 4,5%.

"Ne aşteptăm acum la o rată-cheie terminală de 3,0% undeva la mijlocul lui 2022, cu riscuri în sus pentru inflaţie. Multe depend de celelalte trei bănci centrale din Europa Centrală în condiţiile în care diferenţialul de dobândă trebuie să rămână preponderent pozitiv pentru România. (...) Ne menţinem perspectiva că Banca Naţională a României va încerca să limiteze pe cât de mult posibil ciclul de majorare a dobânzilor, dar având în vedere inflaţia anormal de ridicată şi acţiunile altor bănci centrale din regiune s-ar putea să nu aibă de ales şi să se alăture taberei «hawkish». Apele tulburi din politică - care prin extensie afectează consolidarea fiscală - şi presiunea cvasi-permanentă pe deprecierea EUR/RON doar adaugă motive la perspectiva ca BNR să acţioneze anticipativ şi să majoreze acum dobânzile şi nu mai încolo", conchide Valentin Tătaru.

De notat de asemenea că consensul din sondajul Bloomberg este tot pentru o majorare a ratei cheie la 2% în cadrul şedinţei de astăzi a Băncii Naţionale a României.