PERFECTAREA TRANZACŢIEI DEPINDE DE APROBAREA COMISIEI EUROPENE ArcelorMittal Galaţi, preluat de grupul britanic Liberty House

Grupul britanic Liberty House, parte a Alianţei mondiale GFG aparţinând omului de afaceri Sanjeev Gupta, şi ArcelorMittal, cel mai mare grup siderurgic din lume, controlat de indianul Lakshmi Mittal, au anunţat, vineri, încheierea unui acord condiţionat, prin care Liberty House ar urma să cumpere patru combinate siderurgice din Europa, având peste 12.500 de angajaţi, de la grupul internaţional.

Astfel, grupul britanic s-ar poziţiona "în centrul industriei siderurgice de pe continent, consolidându-şi rolul internaţional în acest sector", potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Liberty House.

Totodată, vineri, reprezentanţii ArcelorMittal au precizat: "ArcelorMittal încheie un acord cu Liberty House pentru vân­zarea unităţilor siderurgice din Republica Cehă, România, Mace­donia şi Italia".

• Gheorghe Piperea: "Dacă intenţiile noului proprietar sunt serioase, trebuie făcute foarte multe investiţii"

Avocatul Gheorghe Piperea este de părere că această tranzacţie pare mai degrabă "cu ţintă" şi nu făcută, neapărat, după regulile concurenţei. Domnia sa ne-a declarat, vineri: "Nu cunosc foarte bine această persoană care deţine Liberty Group. Se spune că este un indian foarte îndrăzneţ şi că are intenţia să îşi dubleze sau să-şi tripleze cifra de afaceri în Europa, că are planuri mari. Repet, nu cunosc, nu ştiu ce s-ar putea întâmpla. Este clar, însă, că este un business făcut nu neapărat după regulile concurenţei, ci unul făcut ţintit. Spun asta pentru că, probabil, dacă s-ar fi adresat pieţei ar fi durat mai mult, probabil că ar fi fost mai multe condiţionalităţi, iar aici a fost o tranzacţie care s-a făcut în trei-patru luni de zile. Fiind un combinat precum Sidex, îţi trebuie ceva timp, de vreo două-trei ori mai multă vreme ca să faci asta".

Domnul Piperea admite, pe de altă parte, că tranzacţia ar putea fi una benefică în sensul că s-ar putea păstra întreagă întreprinderea respectivă, considerând că o eventuală dispariţie a acesteia ar însemna, din punct de vedere economic, o foarte mare problemă, atât pe plan local, cât şi naţional.

Domnia sa a adăugat: "Mai rămâne de văzut dacă intenţiile sunt serioase, pentru că dacă este aşa, atunci trebuie făcute foarte multe investiţii. Este nevoie şi de investiţii de mediu (pe care Mittal nu le-a făcut, le-a uitat) şi de investiţii tehnologice (din câte ştiu, la ora actuală mai funcţionează un singur furnal) şi, mai mult decât atât, trebuie văzut cum se descurcă noul proprietar cu contingentele de oţel care sunt acceptate pentru România şi - în perspectiva taxelor vamale de care vorbeşte Trump pentru oţelul din Europa - cum se descurcă şi cu această realitate. Nu este o chestie simplă la ce se înhamă, cert este că, dacă se comportă şi noul proprietar la fel ca Mittal, atunci s-ar putea să avem o problemă. Trebuie să reamintim că, în Sidex, în decurs de 17 ani, de când s-a privatizat, statul român, prin subvenţii directe sau prin reduceri de taxe, impozite, contribuţii ş.a.m.d., a băgat undeva în jur de trei miliarde de dolari. Problema ajutorului de stat la Sidex nu s-a pus din cauză că o grămadă de vreme lumea s-a prefăcut că nu vede ce s-a întâmplat acolo, dar este cert, că din 2001 până în prezent, cam 3 miliarde de dolari a cheltuit statul român cu ţinerea în viaţă a acestei întreprinderi, iar cifrele acestea nu sunt inventate de mine. Noi am avut impresia că a fost o privatizare, însă nu a fost. Sper să fie acum".

Totodată, Gheorghe Piperea crede că este posibil ca Liberty House să încerce să îşi "asigure" prin această tranzacţie o portiţă spre UE, după Brexit, ca să nu plătească taxe vamale, dar pe de altă parte, există şi posibilitatea ca acesta să fie un prim pas către desfiinţarea Sidex, către lichidarea întreprinderii (care să se facă treptat).

"În domeniul siderurgiei, lucrurile nu sunt atât de frumoase precum par la teoria economică. Aici este vorba de o concentrare incredibilă şi de o contingentare a producţiei. Concentrarea foarte acută în mâinile a câtorva mari corporaţii duce la această situaţie, când întreprinderile cât de cât independente, sau care ies din pluton, sunt sacrificate pentru a întări restul. Contingentarea este un aspect de natură politică, care nu are nicio legătură cu economia, dar care se întâmplă, însă, în Europa. Cică asta este Europa libertăţii de circulaţie a mărfurilor şi a capitalului", ne-a mai spus avocatul.

• Mircea Coşea: "Dacă noul proprietar nu menţine producţia combinatului la acelaşi nivel, noi vom fi perdanţi"

Economistul Mircea Coşea susţine că este important ca noul proprietar al Combinatului din Galaţi să menţină profilul acestuia şi producţia la acelaşi nivel, deoarece, în caz contrar, noi vom fi perdanţi.

Domnia sa ne-a declarat, vineri: "Nu sunt pus la punct cu ultimele detalii despre asta, dar e o problemă care m-a preocupat, deoarece consider că este un subiect prea important ca să nu fie luat în seamă.

Deocamdată nu se poate spune nimic pentru că nu avem datele exacte ale acestui contract. Despre el se vorbeşte de mult, dar nu ni s-a spus ce conţine. Eu sunt convins că UE şi-a dat acordul, pentru că fără acceptul UE nu se poate face tranzacţia. Dacă acordul e condiţionat, înseamnă că lucrurile încă sunt posibil de discutat şi cu România".

Schimbările de proprietari şi trecerea capitalului dintr-o parte în alta într-o economie integrată sunt foarte frecvente, susţine economistul, adăugând că aceste operaţiuni nu trebuie să ne sperie, în măsura în care ele sunt discutate şi cu ţara noastră, nu cum se întâmplă în cazul Combinatului de la Galaţi.

Domnul Coşea a mai spus: "Noi nu ştim dacă a fost discutat şi cu Româ­nia, nu avem nicio informaţie. A fost doar o declaraţie, aş zice, a Guvernului, cred că acum vreun an, în care a spus că este o preocupare şi că se vor găsi căi pentru a se discuta, dar ce s-a discutat, nu ştiu. Oţelăria Ilva, pe care ArcelorMittal vrea să o cumpere în Italia, este foarte importantă pentru industria auto, ea fabrică oţel pentru caroserii auto şi este amplasată în aşa fel încât poate să exporte foarte uşor în Africa de Nord, Algeria, Tunisia şi Maroc, unde şi francezii şi italienii şi nemţii au construit fabrici de asamblare a automobilelor. Deci, problema este ce se întâmplă cu fostul Sidex. Ce fac ei acolo este treaba lor, dar acest combinat este unul dintre elementele de forţă ale economiei româneşti, aş spune eu. Dacă se întâmplă ceva cu el, lucrurile vor fi grave, ar fi a doua mare pierdere după Oltchim (mă refer la o posibilă reducere a capacităţii de producţie sau la o posibilă desfiinţare etc.)".

Potrivit domniei sale, Europa trece printr-un proces de reindustrializare, iar o parte a industriei grele se reîntoarce.

"Este posibil ca Liberty Group să aibă intenţia să reintroducă producţia de oţel (care cam dispăruse) acum, când încep să apară toate elementele acestea ale războiului comercial, şi atunci e mai bine să ai certitudinea că poţi să produci", ne-a mai spus economistul.

Nu este de neglijat nici ideea conform căreia grupul britanic ar vrea să îşi asigure o capacitate de producţie în UE, după Brexit, consideră domnul Coşea, precizând că această tehnică este practicată şi de ruşi şi turci, care, nefiind membri UE, îşi plasează diverse ramuri de producţie sau capital în spaţiul comunitar.

Mircea Coşea a subliniat: "Sidex este un element central în economia României, un asemenea subiect nu îl poţi da după uşă. Trebuie o poziţie foarte clară a Guvernului României, iar eu am spus de mai demult că dacă se întâmplă să se închidă, statul român ar trebui să aibă o participaţie şi să ţină combinatul în viaţă deoarece este prea important ca să îl pierdem şi pe el. După privatizare a fost o formă de ajutor de stat, pe vremea când încă puteam face asta pentru că nu eram în UE - a fost o condiţie a indienilor şi statul român le-a dat tocmai ca să menţină capacitatea de producţie, şi eu spun că bine a făcut, pentru că astăzi cine ştie ce se întâmpla".

• Cristian Pârvan: "Tranzacţia este una benefică pentru că asigură continuarea activităţii la combinatul din Galaţi"

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), consideră că această tranzacţie este una benefică pentru economia noastră şi, mai ales, pentru combinatul din Galaţi, întrucât astfel se asigură continuarea activităţii siderurgice acolo.

Domnia sa ne-a declarat, vineri: "În principiu, din primele date, nu prea se ştiu multe despre Grupul Liberty, la noi în ţară, nu ştim exact cine este. Este foarte bine, însă, pentru Galaţi, că are un potenţial cumpărător de acest nivel, cu reţea internaţională, cu o poziţie oarecum similară cu cea pe care o are ArcelorMittal, nu egală. Fostul Sidex Galaţi nu poate fi preluat de cineva care nu are o poziţie solidă în domeniu, iar Grupul Liberty este destul de puternic, nu este ca şi când ar veni doi antreprenori care îl cumpără pe nimic. Fiind din Marea Britanie, probabil că această tranzacţie reprezintă o măsură de a se asigura că are o unitate de producţie în viitoarea Uniune Europeană, care va fi formată doar din 27 de state, pentru că Marea Britanie a optat pentru Brexit. Există siderurgie şi acolo, însă, în viitor, odată ce va ieşi din UE, toate produsele siderurgice din spaţiul britanic ar putea avea taxe vamale, iar dacă au aici o unitate de producţie, vor circula liber în UE 27. Consider că acesta poate fi un argument. În plus, este clar, cel puţin din datele publice pe care le-am văzut şi eu, că pare a fi un investitor agresiv care e determinat să intre puternic în domeniul industrial".

Preşedintele PIAROM susţine că închiderea combinatului siderurgic de la Galaţi ar fi avut un puternic impact negativ în economie, adăugând: "Lumea nu îşi dă seama ce impact major ar fi avut închiderea Sidex. După cum am spus, cumpărătorul fiind reprezentat de o companie britanică, este mai puţin posibil să îl închidă, pentru că aşa va avea un picior în viitoarea UE, din care Marea Britanie nu va mai face parte".

Vineri, ArcelorMittal a precizat: "Compania a primit o ofertă irevocabilă din partea Liberty House Group pentru achiziţia ArcelorMittal Ostrava (Republica Cehă), ArcelorMittal Galaţi (România), ArcelorMittal Skopje (Macedonia) şi ArcelorMittal Piombino (Italia). Cele patru unităţi sunt parte a pachetului de separare pe care compania l-a agreat cu Comisia Europeană (CE) în timpul investigaţiei de fuziune privind achiziţia de către ArcelorMittal a Ilva S.p.A. («Ilva»).

Încheierea tranzacţiei este subiect al încheierii achiziţiei "Ilva" de către companie şi este condiţionată de aprobarea CE, precum şi de concluziile consultărilor de informare cu Comitetele de Întreprindere la nivel european şi local. Negocierile continuă cu părţi interesate în privinţa vânzării altor active - ArcelorMittal Dudelange (Luxemburg) şi câteva linii de finisare în Liege (Belgia), incluse în pachetul de separare".

• Liberty House: "Adăugarea acestor combinate siderurgice depăşeşte dublul capacităţii de producţie de oţel la nivel global a grupului"

În comunicat, grupul din Marea Britanie a menţionat că achiziţia unităţilor mai sus amintite îi majorează capacitatea de laminare totală la peste 15 milioane de tone pe an.

Adăugarea combinatelor preluate depăşeşte dublul capacităţii de producţie de oţel la nivel global a grupului Liberty, care deja deţine o poziţie puternică în Regatul Unit, în calitate de furnizor de oţel şi aluminiu în industria auto, aviaţie şi în sectoare de inginerie specializate, precum şi în Australia ca furnizor de oţel pentru construcţii şi infrastructură. Grupul furnizează oţel pentru industria auto, şi alte industrii, din SUA.

Recent, Liberty a lansat un program de investiţii în Franţa, unde a achiziţionat ultimul producător naţional de roţi din aluminiu şi cea mai mare topitorie de aluminiu din Europa, de la Dunkerque, printr-o tranzacţie care urmează a fi încheiată în curând.

Grupul Liberty a obţinut statutul de ofertant preferat pentru combinatele ArcelorMittal din Europa, împotriva concurenţei din partea altor producători. După finalizarea tranzacţiei, Grupul Liberty intenţionează să continue investiţiile în activele preluate.

Cele patru combinate preluate au o capacitate combinată de laminare de aproximativ 8 milioane de tone pe an şi ar oferi Grupului Liberty posibilitatea de a furniza o gamă completă de produse finite din oţel precum: plăci de oţel, rulouri laminate la cald, rulouri laminate la rece, tablă de oţel galvanizată, placă de cositor, bare, sârmă laminată şi şine, mai arată comunicatul.