Petre Pavel Szel, SIF 4: "Încercăm să supravieţuim"

Dacă anii trecuţi şi-au obişnuit acţionarii cu profituri de milioane de euro, alta ar putea fi situaţia în 2010 pentru cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF-uri) când nu prea mai pot miza pe sursele tradiţionale de venit.

Petre Pavel Szel, pre-şedintele societăţii de administrare a inves-tiţiilor "Muntenia" a declarat, pentru ziarul BURSA, în cadrul unui interviu: "Avem trei surse de venit: dividende, dobânzi la depozite şi la obligaţiuni şi vânzări de participaţii. Dividendele bancare au reprezentat, în 2009, peste 85% din totalul dividendelor încasate, dar este clar că această sursă va scădea dramatic în 2010. La fel se întâmplă şi cu dobânzile: anul trecut, pe vremea asta, discutam de dobânzi de 10-12% la depozitele în lei, însă acum primim între 7 şi 9%. Nici pe vânzarea participaţiilor nu ne mai putem baza acum când preţurile sunt jos. Dacă în 2008, veniturile noastre din tranzacţii au fost de 120 de milioane de lei, în 2009 am avut doar 10 milioane de lei din vânzarea participaţiilor".

SIF Muntenia a obţinut, în primele nouă luni ale anului trecut, un profit de 82,7 milioane de lei, cu 27,4% mai mic faţă de primele trei trimestre din 2008. Petre Pavel Szel spune însă că cea mai mare parte din profitul realizat a mers către investiţii, SIF4 dispunând în prezent de prea puţini bani ca să lanseze o strategie de inves-tiţii pe termen scurt care să îi mai salveze din profitul pe 2009. Preşe-dintele SAI Muntenia ne a mai spus: "Nu avem ce să facem. Strategia de investiţii pe termen scurt nu există decât dacă ai bani lichizi. Într-adevăr, am avut un profit mare în anii precedenţi, însă l-am şi investit. Din păcate, investiţiile nu se văd în contabilitate, ele apar ca profit, însă eu banii nu îi mai am pentru că i-am investit".

• Moment prost pentru vânzarea participaţiilor la bănci

Ani de-a rândul, participaţiile bancare au fost printre cele mai importante din portofoliul SIF-urilor, însă valoarea acestora a scăzut semnificativ în ultimii doi ani, făcând preşedinţii SIF-urilor să se gândească dacă nu cumva au ratat momentul optim ca să vândă acţiunile la bănci.

Petru Pavel Szel a precizat: "Problema se pune la ce preţ să mai vindem acum acţiunile BRD sau BCR. Niciunul din SIF-uri n-a testat ce se întâmplă cu preţul la BRD dacă punem la vânzare pe Bursă 1% din acţiuni. Până acum, nu am avut niciun motiv să vindem. Am fi putut să o facem când urcase BRD la 30 lei/acţiunea, dar ne-am gândit că preţul va continua să crească. În plus, 1% din BRD valoarează în jur de 15 milioane de euro şi nu ştiu dacă cineva ar avea banii aceştia acum".

Preşedintele SIF4 nu doreşte să renunţe nici la participaţia la BCR, deşi s-ar putea să fie nevoit să vină cu bani la o eventuală majorare de capital, în loc să primească dividende.

La finele anului trecut, preşedinţii SIF-urilor s-au întâlnit cu reprezentanţii "Erste" ca să se asigure că vehiculul instituţional căruia austriecii i-au transferat, la finele anului trecut, 69,3% din BCR, va respecta condiţiile asumate de grupul austriac în contractul de privatizare.

"Am semnat un acord cu intermediarul prin care acesta devenea parte la contractul de privatizare iniţial. Tot atunci, au fost discuţii şi despre profitul BCR în 2009 şi posibilitatea distribuirii de dividende.

Deocamdată, nu ştiu dacă vom primi dividende, nu este decizia noastră", a completat preşedintele SIF4. Domnia sa susţine că decizia distribuirii de dividende va trebui să ia în calcul gradul de solvabilitate de 10% impus de BNR.

"Problema acum la BCR este cum vor evolua creditele neperformante. Probabil că decizia de a da sau nu dividende se va lua undeva în februarie. Am avut o Adunare Generală a Acţionarilor la BCR la sfârşitul lui ianuarie când s-a discutat bugetul pe anul acesta. Ne gândim să supravieţuim, este clar că BCR-ul nu putem să îl vindem şi nici BRD-ul, deoarece s-ar duce preţul în jos. Suntem în aşteptare, vom avea AGA la SIF4 la finele lui aprilie, când vor fi trecut deja trei luni din anul acesta şi voi vedea mai bine cum stăm decât văd acum", a explicat Petre Pavel Szel.

Deşi prevăzută în contractul de privatizare pentru toamna anului trecut, listarea BCR a fost amânată pentru 2011, în urma semnării la finele lui 2009, a unui acord între Erste şi SIF-uri, ambele părţi fiind împotriva unei listări în actualele condiţii de piaţă.

Domnul Szel a mai spus: "Am cerut listarea BCR când s-a privatizat, ca să nu rămânem captivi, însă, la preţurile de acum, nici nu ne-ar trece prin cap aşa ceva. Nu m-ar avantaja cu nimic ca BCR să fie listată acum. Toată lumea se aşteaptă ca BCR să se listeze la 6-7 euro/acţiune, la cât s-a privatizat banca, dar este clar că, în următorii 10 ani, nu se va mai ajunge la acest preţ. "Erste" are în bilanţ acţiunile BCR la 6-7 euro/titlu, însă dacă BCR se listează astăzi, probabil că nu o să ia mai mult de 1,5 euro/acţiune, fiind nevoită să provizioneze diferenţa. În mod similar, nu se pune problema unei vânzări la preţurile actuale. Am avut multe întâlniri, discuţii cu diverşi acţionari sau fonduri din străinătate, însă niciodată nu am avut o propunere fermă de vânzare".

• Listări noi din portofoliu, abia peste un an

Deşi Bursa de la Bucureşti, cea sibiană şi ROTC-ul brokerilor au anunţat că îşi caută emitenţi noi, Petre Pavel Szel consideră că această perioadă este cea mai proastă pentru listări.

Domnia sa a explicat: "În situaţia actuală de piaţă, nu rentează să listezi. Pentru orice companie listată la care preţul acţiunilor se duce în jos, trebuie să fac provizioane. Nu avem nicio listare iminentă.

Într-adevăr, avem câteva proiecte în curs care vor fi coapte pentru listare poate peste un an de zile. Este vorba despre câteva companii prea mici ca să fie listate pentru BVB."

În schimb, preşedintele SIF4 spune că este favorabil listării Fondului Proprietatea, SIF "Muntenia" având câteva sute de mii de acţiuni la Fond: "Listarea Fondului Proprietatea m-ar avantaja foarte mult, pentru că noi am cumpărat acţiunile la un preţ mult sub valoarea nominală. Listarea înseamnă însă că Fondul scapă din controlul nemijlocit al statului. Cedarea administrării înseamnă că Franklin Templeton va avea acces la o cantitate de informaţie foarte preţioasă".