• La societatea comercială Bursa de Valori Bucureşti SA s-a întrunit pentru prima dată Consiliul de Administraţie
Cu o întîrziere de un deceniu, sîmbătă s-a întrunit primul Consiliu de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti, aşa cum îi stă bine oricărei societăţi comerciale pe acţiuni - forma juridică de organizare pe care Bursa a adoptat-o de curînd. Întrunirea a avut la Eforie Nord, reunind membrii Comitetului Bursei transformaţi, natural, în membrii Consiliului de Adminis-traţie. Au participat în calitate de invitaţi şi preşedintele ANSVM, Siminel Andrei, ins-pectorul Bursei Ionel Oprea, şi politicienii apropiaţi pieţei: Varujan Vosganian, preşedintele Comisie senatoriale Buget, Finanţe-Bănci şi piaţă de capital, Graţiela Iordache, preşedintele Comisiei omoloage din Camera Deputaţilor şi Eugen Nicolaes-cu, purtătorul de cuvînt al PNL, fost preşedinte CNVM (primul după Ştefan Boboc).
Întrunirea Consiliului de Administraţie al BVB survine după o victorie importantă a brokerilor prin care au obţinut gratuitatea împroprietăririi cu acţiunile Bursei. Astfel că cele 68 de case de brokeraj membre ale Asociaţiei Bursei se pot mîndri că au devenit primii acţionari ai Bursei de Valori Bucureşti. De aceea, atmosfera întrunirii a fost mai relaxată, participanţii exprimîndu-şi în mod repetat bucuria reuşitei şi au mulţumit tuturor celor care i-au sprijinit. În cadrul şedinţei, Consiliu de Administraţie a luat notă de solicitările imperative ale CNVM ca în statutul Bursei să fie prevăzută permisivitatea accesului în strucura acţionariatului Bursei şi altor investitori decît a celor de tipul caselor de brokeraj. De-a lungul bătăliei pentru obţinerea gratuităţii la împroprietărirea cu acţiunile Bursei brokerii au fost acuzaţi că vor să obţină o exclusivitate nepotrivită asupra pieţei. De altfel, în sînul comunităţii brokerilor au existat două curente de opinie: una care susţinea că piaţa bursieră reprezintă un club exclusivist al brokerilor, iar alta care agrea că în structura acţionariatului bursei trebuie să se regăsească reprezentanţi ai tuturor actorilor pieţei - inclusiv din rîndul clienţilor ei: emitenţi şi investitori.
O a treia concepţie a fost lansată de AOAR şi de Florin Pogonaru, (care s-a prevalat de calitatea sa de preşedinte AOAR) ca să susţină că la acţionariatul Bursei ar trebui să aibă oricine acces nediscriminatoriu. Dar, dacă este judicioasă opinia conform căreia clientela pieţei de capital trebuie să aibă un cuvînt de spus în deciziile Bursei (problemă care se regăseşte şi în dezbaterile burselor din pieţele dezvoltate), totuşi permisiunea accesului neîngrădit la acţionariatul Bursei, reprezintă o exagerare care nu s-ar putea susţine ca utilă decît dacă Bursa însăşi ar fi listată la cotă. Ceea ce nu este absurd, dar prea timpuriu de luat în dis-cuţie.
Membrii Consiliului de Administraţie al BVB au stabilit ca subiectul deschiderii acţionariatului Bursei pentru entităţi de alt tip decît cel al caselor de brokeraj să figureze ca subiect principal pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor pe care au programat-o să aibă loc la data de 3 august. Alături de acesta au mai fost înscrise ca puncte pe ordinea de zi a viitoarei adunări şi numirea preşedintelui ANSVM, Siminel Andrei, ca membru în Consiliul de Administraţie.
Directorul general al BVB, Stere Farmache, a arătat că demutualizarea Bursei face posibilă, de acum, fuziunea plănuită cu Rasdaq şi în continuare consolidarea pieţelor astfel încît Bursa bucureşteană să se poată dezvolta semnificativ în scurt timp, ceea ce ne va permite să participăm la procesul de integrare europeană inclusiv în piaţa de capital.
Acest început de drum al Bursei de Valori Bucureşti ca societate pe acţiuni vine cu o întîrziere de un deceniu. Proiectul legii pieţei de capital, conceput în 1992, prevedea ca Bursa de Valori să fie societate pe acţiuni, dar regimul politic de atunci nu a putut-o admite. Astfel că, legea din 1994 a făcut din bursă o instituţie publică a cărei proprietate a rămas în nebuloasă. Abia astăzi lucrurile s-au clarificat.