Piaţa financiară - mijloc de finanţare a activităţii economico-sociale (IX)

(urmare din nr. 54)

• Segmentele pieţei financiare

Deşi unele instrumente pot opera pe mai multe componente ale pieţei financiare, fiecare dintre acestea au specificul lor şi îndeplinesc un anumit rol economic bine determinat.

Prin caracterul relaţiilor exprimate, a tipologiei lor, instrumentele financiare divizează func-ţional piaţa în mai multe segmente specializate ce reprezintă forme reglementate ale pie-ţei financiare, care sunt: pia-ţa asigurărilor, ipotecară, a titlurilor de mărfuri, monetară şi cea de capital.

Aceste segmente ale pieţei financiare s-au creat şi dezvoltat ca pieţe individuale, şi funcţionează ca entităţi specializate, avînd legături multiple cu cele complementare din cadrul diviziunii pieţei naţionale din care fac parte, cît şi cu segmentele similare ale pieţei financiare internaţionale.

Piaţa asigurărilor cuprinde acele relaţii, în urma cărora, efectele unor anumite categorii de riscuri individualizate, numite asigurabile, sunt asumate în mod colectiv de către mai mulţi participanţi prin crearea unor fonduri de compensare a pierderilor care sunt adminis-trate de către instituţii specializate.

Piaţa asigurărilor este o piaţă de tip OTC, deoarece emisiunea instrumentelor de asigurare este negociată direct între societăţile de asigurare şi beneficiarii sau participanţii la constituirea fondurilor de asigurare.

Fluxul intrărilor în această pia-ţă, reprezintă activitatea prin care sunt concentrate fondurile, sub forma primelor de asigurare şi a rezultatelor din plasamentul acestor sume, pe pieţele monetare şi de capital, sau a profiturilor obţinute din investiţiile în piaţa imobiliară. Ieşirile sunt sub forma des-pă-gubirilor către beneficiarii inves-titori, instituţiile de asigurare sunt conectate la activităţile din piaţa monetară, de mărfuri, ipotecară şi de capital, unde în-deplinesc funcţia atît de asigurator, cît şi de investitor.

Piaţa ipotecară cuprinde relaţiile de finanţare prin creditare a activităţilor de achiziţionare, construire, remediere şi exploatare a activelor şi bunurilor imobiliare.

Piaţa ipotecară este o piaţă de tip OTC, finanţările imobiliare sunt individuale şi realizate prin intermediul instituţiilor specializate sau ale pieţei monetare, care sunt băncile, fondurile şi instituţiile ipotecare.

Fluxurile din această piaţă sunt rezultatul emisiunii instrumentelor pentru finanţarea în domeniul achiziţiilor, construc-ţiilor şi exploatării imobiliare (contracte garantate prin bunuri imobiliare) şi al plăţii dobînzilor, chiriilor şi returnării sumelor investite de către beneficiarii individuali.

Deoarece activitatea de finan-ţare imobiliară poate fi tipizată prin constituirea de ipoteci o-mogene, instituţiile pieţei financiare au dezvoltat un sistem prin care consolidează ipotecile individuale, le titlurizează şi le transferă pieţei de capital, care are capacitatea de a le deriva şi tranzacţiona centralizat, pentru a dispersa riscurile de credit şi plată ale investiţiei asupra unui număr mai mare de participanţi.

Piaţa titlurilor de mărfuri cuprinde relaţiile acoperite de emisiunea instrumentelor specifice, denumite efecte de comerţ, prin care se asigură livrarea, circulaţia şi încasarea contravalorii de mărfuri şi servicii produse.

Piaţa titlurilor de mărfuri este o piaţă OTC şi prezintă particularitatea că, după emisiunea pri-mară, unele titluri sunt scontate, rescontate, andosate, avalizate şi pot circula prin intermediul instituţiilor pieţei monetare. Alte instrumente ale pieţei titlurilor de mărfuri constituie baza emisiunii instrumentelor derivate ce se tranzacţionează prin bursele de măr-furi organizate în cadrul pieţei de capital.

Piaţa monetară constituie ansamblul relaţiilor prin care economiile băneşti sunt concentrate şi comasate, pe baza motivaţiilor de conservare şi cîştig, de către instituţii specializate, numite bănci şi utilizate în vederea satisfacerii nevoilor de pla-tă, consum, funcţionare şi compensare a activităţilor sociale, de producţie şi investiţii.

Deoarece prin piaţa monetară sunt finalizate toate operaţiunile de mişcare de numerar ale persoanelor, agenţilor economici, această piaţă îşi intersec-tează activitatea cu toate celelalte segmente ale pieţei finan-ciare (fluxurile FE). Dintre aces-tea, cea mai importantă este ac-tivitatea desfăşurată pe piaţa de capital unde instituţiile pieţei monetare îndeplinesc func-ţii de investitor, custode, de-pozitar, ad-ministrator de fonduri şi clearing, consolidator de ipoteci etc., facilitînd plasamente în valorile mobiliare şi constituind piaţa de referinţă pentru produsele derivate financiare care au obiect de contract comun.

Pentru a-şi satisface nevoile suplimentare de bani persoanele fizice şi agenţii economici îşi monetizează activele, pe baza instrumentelor de debit. Procesul de monetizare a activelor nu conduce la majorarea masei monetare, ci disponibilizează bani, prin accelerarea vitezei de rotaţie a acestora, fără a depăşi limitele cantităţii reale deţinute de către instituţiile bancare, ope-raţiunile fiind evidenţiate numai în cont.

(va urma)