English
Multe lucruri sunt în neregulă în sistemul nostru politic şi în societate, de acord. Însă analiza noastră nu trebuie să se concentreze ex-clusiv pe partide şi personaje politice. Acestea sunt importante, iarăşi de acord. Dar adesea mai important este sistemul în care sunt prinse. Şi regulile de care actorii politici sunt nevoiţi să asculte. Iată de ce evit, de obicei, să formulez opinii cu privire la persoane anume din spaţiul public. Să spui "Jos Vasilescu!" sau "Sus Georgescu!" e la îndemâna oricui. Şi adesea nu reprezintă rodul nici-unui efort de inteligenţă, ci doar al unei frustrări. Strict personale.
Motiv pentru care astăzi am să emit opinii despre un alt personaj. Unul conceptual. Pe numele său de botez, Pierzătorul Condorcet. Nu îl cunoaşteţi? Mai gândiţi-vă. Veţi vedea că l-aţi întâlnit. Şi nu cred că l-aţi simpatizat prea tare.
Dar să nu anticipăm. Primul care l-a întâlnit a fost un cărturar spaniol din secolul al XIII-lea, Raimundus Lullus. Următorul, care i-a dat şi numele, a fost un matematician francez din secolul al XVIII-lea. Ce au observat ei? Că fiecare alegere la care participă mai mult de doi candidaţi poate fi descompusă, logic, într-o sumă de alegeri între două opţiuni.
Spre exemplu, avem o alegere la care participă 7 candidaţi. Vasilescu, Georgescu, etc. Putem analiza aceas-tă cursă electorală în termeni de se-turi de doi candidaţi. Să presupunem că noi, electoratul, stăm într-o cameră şi îi vedem că intră, pe rând, câte doi. Vasilescu vs. Georgescu, Vasilescu vs. Irimescu, Georgescu vs. Irimescu, etc. La fiecare din aceste perechi votăm. Evident, unii candidaţi vor câştiga mai multe asemenea înfruntări decât alţii.
Un candidat care ar câştiga toate aceste meciuri "1-la-1" se numeşte "Câştigătorul Condorcet". Un candidar care ar pierde toate aceste meciuri se numeşte "Pierzătorul Condorcet". Aceste personaje conceptuale sunt importante în contextul teoriei alegerilor pentru că ne permit să analizăm sistemele de vot.
Gata cu teoria. Să mergem să-l întâlnim pe domnul Pierzător Condorcet şi să-l întrebăm ce-a mai făcut în ultima vreme...
După cum se ştie, oamenii din această ţară trăiesc în judeţe (Capitala fiind, administrativ, tratată ca un singur judeţ). La patru ani alegătorii merg la urne şi îşi aleg Preşedintele Consiliului Judeţean. Acesta e un personaj foarte important în judeţ. Mass-media naţională se concentrează aproape exclusiv pe actorii politici din Parlament sau Executiv. Dar în teritoriu adevăraţii stăpâni sunt şefii acestor Consilii judeţene. Ei sunt vătafii primarilor şi acrobaţii fondurilor la nivelul judeţelor. Au conace şi livezi. Au în buzunar presa locală şi învârt mega-afaceri.
Până acum câţiva ani ei erau aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. După aceea guvernarea naţional-liberală a acceptat, la presiunea socialiştilor, ca aceşti Preşedinţi de Consilii Judeţene să fie aleşi direct. Prin vot într-un tur, cu majoritate relativă. Altfel spus, prin ceea ce numim, colocvial, "sistemul englezesc".
Ajuns în acest punct, trebuie să îmi mărturiesc nedumerirea. Eu sunt, de ceva ani, un avocat public al sistemelor majoritare. Mai sunt alţii, tot în sfera publică, ce apără sistemele proporţionale. Uneori vehement. Dar nu i-am auzit niciodată pe aceşti corifei ai proporţionalismului denunţând această formă crudă de majoritarism care produce aceşti voievozi judeţeni.
Votul majoritar într-un tur are certe calităţi. Este simplu, probabil cel mai simplu sistem (deşi poate că acesta e de fapt un viciu, dar nu e vreme să elaborez acum). Acordă mandatul celui ce are cel mai mare număr de susţinători. E folosit de zeci de ani în democraţii avansate precum SUA, Anglia sau Canada. Atunci care e problema?
O problemă masivă există. Câştigătorul poate fi cineva antipatizat virulent de o majoritate absolută a alegătorilor. Să reformulez. Sistemul englezesc permite alegerea unui Pierzător Condorcet.
Eu nu spun că toţi actualii şefi de Consilii Judeţene sunt Pierzători Condorcet. Spun că sistemul permite acest lucru. Şi, judecând după rezultatele concrete, chiar a uns în fruntea judeţelor mulţi indivizi capabili doar de atât: să cumpere sau să mobilizeze o minoritate de alegători. Spre disperarea majorităţii alegătorilor judeţului.
Alegerile prezidenţiale, în două tururi, nu permit în principiu alegerea unui Pierzător Condorcet. Numeroase alte sisteme de vot majoritar rezistă acestui test. Nu şi sistemul folosit la alegerea şefului CJ.
Discuţia e, evident, mai complicată. Dar un lucru este clar deja. Putem discuta cât vrem despre Vasileştii sau Georgeştii politicii noas-tre. Însă ei sunt produşi de un sistem despre care alegătorul mediu nu ştie nimic precis. Şi care funcţionează extrem de pervers.
Pierzătorul Condorcet s-ar putea să conducă judeţul dvs. Se plimbă cu limuzina şi taie panglici. M-am gândit să vă fac cunoştinţă cu el. Nu de alta, dar dacă nu se schimbă sistemul de vot, veţi avea plăcerea ca pes-te doi ani să îi mai acordaţi un mandat.
Notă: Domnul Cătălin Avramescu este consilier prezidenţial.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. De ce Condorcet si nu Basescu?
(mesaj trimis de Natafletz în data de 22.06.2010, 10:07)
...sau de ce pentru judete e dramatic ce pentru tzara ar fi o mare bucurie?... Cum tz'am prezis> VEI FI PRIMUL CARE'SI VA ARDE IDEILE IN PIATZA PUBLICA, ATUNCI CAND SE VA SCHIMBA JUPANUL. Ce'mi place mie ca dumneata mori de grija proportionalistilor care "nu s'au sesizat" dar de barna din ochiul dumitale n'ai nicio vibrare... Pai tocmai tz'ai autoproclamat DUBLA MASURA cu care judeci. Nu mai e buna acuma majoritatea simpla ca nu mai sunt Basescu si PDL cei iubitzi de popor, ci... Condorcet. Pe logica dumitale> De ce nu te'ai inflamat cand erau localele? Raspuns, pt ca atunci era bun sistemul, acu de cand avetzi ograda plina cu galetzi returnate de la popor ne amintim de teoriile cu Condorcet. Si tot pe Logica Dumitale... La prezidentiale si parlamentare de ce nu se aplica teoria acu mai an cand tzipai in editoriale ca proportionalismul e naspa si ca votul majoritar simplu ar fi numa bun? cumva din cauza ca Basescu si PDL'istii erau castigatori Condorecet? Nooo, cum as putea sa gandesc la o asa blasfemie fata de un savant atat de obiectiv cum e dl Avramescu?
Cataline esti penibil de'abia astept sa te vad la televizor transpirat pledand pentru bicameralism si republica parlamentara, sau Doamne ajuta chiar pentru monarhie. Mi te si imaginez schimbat lista de tzari cu cele din postarile mele...semn bun, se pare ca in sfarsit Basescu e Condorcet... pierzatorul :)))
2. Neconstituţional
(mesaj trimis de Marius Delaepicentru în data de 22.06.2010, 10:43)
Constituţia, în spiritul ei, nu admite majorităţi relative. Nici măcar majorităţi absolute ad-hoc, ci numai majorităţi absolute, legitimate electoral. O dovedeşte articolul 103, cel mai expus la CCR. Şi întotdeauna, CCR a spus că, atunci cînd o majoritate e relativă, ea este arbitrată de cineva ce de deţine o majoritate absolută. De aceea, problema preşedinţilor de judeţ trebuie tranşată la CCR în acelaşi spirit, (mai mult doctrinar, decît legalist).
În altă ordine de idei, vă invit pe blogul meu, să asistaţi la necropsia legii electorale. Am descompus-o în organe şi organite. Aduceţi microscoapele.
2.1. Branzovenescu sau Conu Leonida (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Natafletz în data de 22.06.2010, 13:52)
sau doi intr'unul...ai depasit maestrul
"N'are cum sa traga focuri. Nu spusei ca nu e voie de la politie sa se traga in oras?"... Pai parca acu juma de an era tambalau ca sa se schimbe constitutia de dragul votului nominal intr'un tur... acuma nu mai e voie ca nu e in spiritul constitutiei? Pai n'aveti voie sa'i schimbati spiritul? Parca erati cu "reformarea statului" Cum reformezi statul fara sa te atingi de spiritul constitutiei?
Nene, p'acolo pe la voi functioneaza arhiva?( ma rog, arhiva Bursa ca la altele stiu ca te pricepi)? Ia da pe cuvant cheie Avramescu si vezi cam ce sustineati acu vreun anisor(ma rog, comentariile nu apar, dar nu e cazu sa'l citesti pe Branzo, daca'l ai pe Farfu)...
3. Felicitari!
(mesaj trimis de Paul Ionescu în data de 22.06.2010, 16:52)
Domnule Avramescu, sincere felicitari pentru acest articol, spun asta fara nici un fel de ironie. Sistemul pentru alegerea presedintilor de consilii judetene este aberant si trebuie schimbat inainte de alegerile locale.
Totusi cam tot ce spuneti despre sistemul englezesc sta in picioare si pentru sistemul in doua tururi de scrutin. Intre cei care raman acasa la al doilea tur, si cei care voteaza tactic dar cu scarba un presupus "rau mai mic", rezultatul este tot un pierzator.
3.1. doua tururi (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Catalin Avramescu în data de 22.06.2010, 18:03)
D-le Paul Ionescu, ma multumesc pentru felicitari.
Totusi, nu inteleg de ce spuneti ca "tot" ca am spus despre sistemul englezesc "sta in picioare si pentru sistemul in doua tururi". DImpotriva. Teoria alegerilor arata, riguros, ca cele doua sisteme se deosebesc fundamental. Unul poate duce la alegerea unui pierzator Condorcet, celalalt nu. Sint din doua clase diferite, conform acestui criteriu.
Acum, banuiesc ca nu confundati discutia despre alegerea deputatilor si senatorilor cu discutia despre scrutinul pentru sefia CJ. In acest din urma caz proportionalismul nu are ce cauta pentru ca nu e aplicabil. Nu poti sa alegi 65% dintr-o persoana. Singurele sisteme de vot aplicabile sint cele majoritare.
Asa incit singura disputa posibila aici este: ce fel de sistem majoritar?
Un tur? Doua? Altele?
Alte raspunsuri nu sint posibile, efectiv. Nici in cazul alegerii indirecte, pentru ca ea presupune tot o alegere a unei persoane, dar de catre un grup mai mic de alegatori.
De acord si cu observatia dvs. ca sistemul trebuie schimbat. Dar din punctul de vedere al comparatiei directe, sistemul doua tururi are avantajul ca nu permite alegerea unui pierzator Condorcet. Are insa alte dezavantaje (de pilda costul).
Alt lucru pe care nu il inteleg este de ce credeti ca "votul tactic" si "scirba" caracterizeaza doar sistemele majoritare. Ele exista, din plin, si in sistemele proportionale. Exista o literatura masiva despre votul tactic, coalitii, etc.
Pina la urma, nu am inteles ce propuneti. Daca votul intr-un tur e aberant (nu acesta e argumentul meu, dar asta e alta propblema), si daca cel in doua tururi nu e bun, atunci care formula de vot majoritar v-ar conveni pentru CJ?
Eu am formulat deja, tot intr-un editorial in "Bursa", o propunere: IRV-ul australian. Nu permite alegerea unui pierzator Condorcet, insa e foarte vulnerabil la votul tactic.
3.2. doua tururi sau alegerea de catre consilieri (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Paul Ionescu în data de 23.06.2010, 20:27)
Domnule Avramescu,
recunosc ca m-am exprimat gresit nu "tot" dar "aproape tot" sta in picioare. Ce ati prezentat in articol este doar un defect al votului majoritar, exista insa si altele, care sunt valabile si pentru scrutinul in doua tururi. Unul dintre ele este focusoarea campaniei electorale pe persoane nu pe programe. Si votul in doua tururi e tot un "Sus Vasilescu!" "Jos Georgescu!" sau invers, tot o lupta intre doi sau trei baroni locali, vatafii primarilor care au in mana contractele si presa locala cum spuneati.
Atunci cele doua tururi de scrutin ce schimba? mai nimic, se aliaza doi baroni in potriva unuia, sau castiga unul prin tradarea celui de-al doilea.
Intarirea rolului consilierilor judeteni si a bazei partidului ar fi in opinia mea de dorit. De ce sa nu aleaga consiliul judetean presedintele. Oricum aceasta are nevoie de o majoritate pentru a face treaba. Iar acest lucru ar muta poate accentul din campanie de la lupta sterila intre 2 x-ulescu poate pe solutiile pentru judet.
Desigur doua tururi ar fi mai bine decat unul, dar asta nu rezolva mare lucru..
3.3. scrutin majoritar (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Catalin Avramescu în data de 23.06.2010, 22:48)
D-le Ionescu, inteleg de la dvs. ca problema e chiar alegerea directa a presedintelui CJ. Si ca propuneti alegerea indirecta, asa cum era inainte.
E o idee.
Problema e ca multe campanii de grup sfirsesc tot prin a deveni un "showdown" intre doua-trei persoane. Credeti ca daca fiecare partid prezinta liste si se voteaza proportional doar pentru consilieri, formula asta le va impiedica sa se dueleze prin lideri? Care vor controla accesul pe lista?
Pe de alta parte, alegerea indirecta nu "potoleste" neaparat situatia. Va amintiti cum majoritati se faceau si se refaceau in CJ dupa cum batea vintul politic, fie la Bucuresti fie in judet?
Vorbiti de "intarirea rolului consilierilor". De acord. Dar asta nu tine in primul rind de sistemul de vot.
Iar in masura in care tine, ideea asta pune votul proportional intr-o lumina proasta. De ce? Pentru ca aceasta formula de vot e vulnerabila la chestiunea accesului pe buletinul de vot. Mai ales in cazul listelor blocate. Va exista, ca si pina acum, un vataf care are puterea de a decide accesul pe lista si pozitia candidatului.
Mai sint de acord ca intarirea "bazei partidelor" e o idee buna. Dar asta nu se poate face prea bine, in optica mea, cu un sistem care presupune candidaturi de grup. Publicul trebuie sa aleaga, informat. Trebuie sa existe competitie deschisa intre persoane.
Nu doar intre "politici", d-le Ionescu. Orice consultant cu trei ani de facultate poate produce un document decent cu "politici publice". Ne trebuie si oameni credibili, reprezentativi. Ne trebuie si modele, trebuie sa judecam si caractere, nu doar "partide".
In fine, chiar si in cazul alegerii indirecte, ramine chestiunea modului de scrutin, care e necesar tot majoritar, atita vreme cit se alege un sef al CJ. Repet, chiar si in cazul alegerii indirecte.
4. dincolo de diferenţa partinică
(mesaj trimis de MIHAIL-SORIN GAIDAU în data de 25.06.2010, 21:36)
Genialul matematician francez Condorcet, format riguros la iezuiţi, este cunoscut şi prin lucrări dedicate sistemelor de vot: "Essai sur l’application de l’analyse à la probabilité des décisions rendues à la pluralité des voix", "Essai sur la constitution et les fonctions des assemblées provinciales" şi "Sur les élections". În timpul Revolţiei Franceze s-a definit prin moderaţie şi echilibru, fiind un voltaire-ian. Taxat ca girondin, a fost nevoit să părăsească Parisul. Prins de poliţia iacobină, a fost încarcerat. A fost găsit în celulă, fără suflare(sinucidere?, asasinat?). Alte surse susţin că a pierit ghilotinat în urma unor dispoziţii robespierre-iene. Este, pană la urmă, victima unui asasinat politic. Un adept al măsurii, un geniu al analizei matematice s-a stins pe altarul nebuniei iacobine! Nu este spaţiu pentru un comentariu adecvat. Dar cei care adaugă replica lor la acest text elevat, merită să facă un efort intelectual şi să se documenteze asupra PRETEXTULUI CONDORCET, dar şi asupra lucrărilor savantului francez. Trebuie să cunoască cine a fost Condorcet, înaintea elaborării unor comentarii ce nu merită comentate ! Dacă voi implica antipatia mea faţă de Băsescu şi pedele într-o bijuterie de articol, tocmai bun de o lume mult mai aşezată şi mai cizelată, aş sfarşi prin epitete ce nu-şi au locul nici macar la OTV! Studiaţi lucrările marchizului Condorcet! Cele privitoare la elecţiuni, pentru lărgirea orizontului. Deocamdată, Romania îşi aşteaptă "iacobii"! O FURIE A MANTUIRII care nu va avea nici răbdare, nici discernămant, din pacate! Oţel pentru ghilotină se găseşte!