PLASAMENTE ALTERNATIVE Grigorescu, mai presus de oricine

Se merge în pas susţinut şi la paletă. Nu s-au băgat restricţii de circulaţie pe cărările de munte, vorbim de o licitaţie de opere de artă, ajunsă la 300 de mii de euro. Pasul este de 20 de mii de euro, cam un salariu anual de mic corporatist. Fiecare ridicare de paletă mai pune 20 de mii de euro la preţul de adjudecare a lotului res-pectiv. Iar oferta este un Grigorescu, Nicolae Grigorescu. Este "Ţărăncuţă cu basma albă" care, aşa cum îi spune şi genialul titlu, arată portretul unei ţărăncuţe înconjurat de lumina unei basmale imaculate, în contrast cu tenul măsliniu şi ochii de cărbune, însufleţit de un strop de strălucire. Este un ulei pe pânză cunoscut, chiar celebru. A aparţinut unui colecţionar vestit şi serios, Lazăr Munteanu. În august 1944, un bombardament german îi distruge colecţia, aproape în totalitate. Trimisese, totuşi, un număr mic de picturi de excepţie la Breaza, salvându-le astfel de la un destin teribil. Zambaccian îi face un portret de excepţie în amintirile sale, apartamentul din Bucureşti al lui Lazăr Munteanu fiind încărcat ca "hambarele unei corăbii, care scârţâie sub povară, domnul consilier apărându-mi în mijlocul acestei comori ca un emir din poveştile lui Harun el Raşid". De altfel, colecţia lui Lazăr Munteanu a fost declanşatorul pasiunii colecţionării de artă pentru Zambaccian, considerat cel mai mare colecţionar român de artă, el văzând-o, în tinereţe, pe o fereastră de la "Casa cu lei" din Constanţa, unde locuia Lazăr Munteanu înainte de Primul Război Mondial. Tot Artmark, casa de licitaţii care a realizat această performanţă în vânzarea sa de toamnă de acum două zile, a vândut, cu numai 120 de euro, un set de patru cărţi poştale trimise de Lazăr Munteanu lui Pallady, pictorul, desigur, pe care îl cunoştea bine şi îl colecţiona cu entuziasm.

Organizatorii sperau să obţină 50, cel mult 90 de mii de euro pentru această lucrare şi ea s-a dus peste marele record al pieţei româneşti, oprindu-se la 340 de mii de euro. Primul loc este cedat tot de un Grigorescu, "Ţărăncuţe", numite şi "De la fântână", lucrare vândută în decembrie 2016, la Artmark, cu 320 de mii de euro. În primăvara anului trecut a mai fost o tentativă de doborâre a recordului de piaţă, 320 de mii de euro, folosindu-se tot un Grigorescu. Era cam ultima zvâcnire a Goldartului, înainte să intre în letargie. Licitaţia de piese din colecţii particulare propune o "Nimfă", superb nud cu spatele în decor vegetal, despre care Vlahuţă mărturisea că era una dintre picturile preferate ale autorului însuşi. Estimarea sa era largă, pornea de la 220 de mii şi ajungea la 350 de mii, ceea ce ar fi fost, evident, un record de piaţă. Dar nu s-a vândut. Grigorescu o vânduse, totuşi, acum 110 ani, lui Ernest Goodwin, englezul director la o bancă românească cu nume franţuzesc, Banque de Roumanie. Era o pictură nerurală dintre cele ale lui Grigorescu.

Astfel, recordul pieţei româneşti de artă se stabileşte la Artmark şi la Grigorescu. Dar a fost greu. Recordul a fost deţinut mult timp, din 25 aprilie 2013 până în 20 decembrie 2016, de Luchian, care îl stabilise la 300 de mii de euro, la Goldart. "Două fete", cu o istorie aparte, se vânduse într-o licitaţie eveniment cultural, dedicată lui Ştefan Luchian. După o săptămână, o pictură aproape identică "fetelor" de la Goldart a apărut la Artmark, nesemnată, dar nu a reuşit decât 100 de mii de euro. Între timp, de la Goldart nu mai avem ce aştepta, astfel că lupta pentru recordul de piaţă s-a mutat la Cesianu.

Alte două picturi de Grigorescu s-au vândut imediat după adjudecarea record. Nu au mai fost răspândite prin masa licitaţiei, tot aşa cum posibilul record nu a mai fost lăsat ultimul, acestea fiind tehnici uzuale altădată, dar ilogice şi ineficiente în prezent. Astfel, un ciobănaş trântit pe burtă, în calea oilor, semnat Grigorescu, a fost estimat la 40-60 de mii şi s-a dus la 110 mii de euro. Apoi, imediat, o "Primăvară la Posada" în culori de toamnă de miere, cam cum avem acum pe geam, a fost adjudecată cu 32.500 de euro, în interiorul intervalului de estimare. Astfel, cele trei picturi de Grigorescu au adunat aproape o jumătate de milion de euro, în rafală, în scurt timp.

Tot în rafală a intrat în scenă şi Theodor Aman, pe formula picturi şi gravuri. Deschiderea a fost făcută de o serie de gravuri, cele de o mie de euro bucata, urmate de "Natură statică cu liliac şi cutie cu bijuterii", plecată cu echivalentul a 140 de gravuri mai sus pomenite şi o acuarelă retrasă din licitaţie. Secţiunea "Tonitza" a început cu o canonadă de desene, mai cumpărate, mai lăsate. Cele trei picturi ale seriei sunt, în creştere, "Peisaj la Văleni de Munte", dat cu 6.500 de euro, "Catrina supărată", în genunchi şi cu faţa în batistă, 47.500 de euro, şi "Afize", un nud cu sâni rotunzi şi fustă cu picăţele, licitată până la 125 de mii de euro, mult peste estimarea maximă de 80 de mii. Rafala Luchian a însemnat: 35 de mii de euro pentru "Bătrân pe strada Povernei", cu mult înainte ca pe acolo să fie un sediu SRI, 20 de mii de euro, un peisaj, tot de prin Prahova, şi un "Răsărit de soare pe mare" pe care, uşor de înţeles, nu l-a vrut nimeni.

Neaşteptat, l-am revăzut pe Ion Minulescu în viziunea lui Victor Brauner. Acum a fost licitat la 80 de mii de euro, în intervalul extrem de larg de estimare, dintre 50 şi 100 de mii de euro. La fel de neaşteptat am văzut un Balcic bun, cu vedere măies-trită din deal, printre colţi, spre mare, intitulat "Triumful metafizicii". Aflăm că e pictat în două etape, întâi figurativul despre care nu se pomeneşte cam ce ar fi, şi apoi metafizicul, reprezentat de un personaj, un ciot şi o văgăună. Lucrarea are certificat Samy Kinge. Totul la 17 mii de euro.

Licitaţia Artmark în discuţie este întâlnirea rezervată anotimpului toamna, dintre cele patru din timpul anului. În plus, se mai numeşte Top 100 Mari maeştri ai artei româneşti pentru că, într-adevăr, numai maeştri au apărut în ofertă. La Sabin Bălaşa asistăm chiar la o banalizare, după ce, mult timp, cota sa devenise legendară, în lipsa unei prezenţe pe piaţa curentă de artă. "Omul de lut", una dintre creaţiile emblematice ale artistului, revine în vânzare şi se dă cu doar 4.500 de euro. La acest preţ a plecat şi o lucrare mai veche, din 1967, "Primăvara", aproape banală, în care nu regăsim marile teme şi concepţii ale lui Bălaşa. "Muză", pictură cu nud din 1994, a pus o mie la cotă, plecând la 5,5 mii de euro, iar "Spre necunoscut", piesă de top pentru arta lui Sabin Bălaşa, s-a dat cu 13 mii de euro. Nici Corneliu Baba, în preziua vernisajului expoziţiei sale de la Muzeul Naţional de Artă, nu apare cu preţuri uimitoare. Cel mai mult, 15 mii, s-a dat pe o scenă cu veneţianul Canal Grande, anterior, o "Spaimă" a costat 11 mii şi, doar pentru atitudine, să remarcăm un nud corbetian de vreo 2.750 de euro.

Avem şi două apariţii inedite şi scumpe. Una este o pictură de Demeter H. Chipăruş, celebru pentru sculp-turile sale criselefantine care au devenit o emblemă a bunelor şi nebunelor vremuri pariziene. Pictura vândută cu 22 de mii de euro reprezintă o dureroasă scenă de război, din 1907. Ştiind că numitul Chipăruş era sculptor-bijutier în Franţa şi realiza scene cu dansatoare, ar fi fost interesant să mergem mai mult pe istoria acestei picturi de război. Al doilea lot inedit este o revistă cu două desene realizate, ni se spune, de Brâncuşi. Este revis-ta Montparnasse din 1924, cu desene pe copertă şi pe forzaţ, semnate, ba chiar şi cu o dedicaţie către Etienne de Beaumont, un celebru parizian. Frumosul lot provine de la mai puţin celebrul Ion Alexandrescu, care a lucrat cu Brâncuşi pe când se ridica ansamblul de la Târgu Jiu, acum opt decenii. 40 de mii de euro s-au dat pentru această publicaţie cu desene de mână de la care nu se aşteptau mai mult de 15 mii.