Pontifex Maximus

Încă odată Securitatea a învins. În lupta sa cu naţiunea română, Securitatea - arma mortală a regimului comunist - continuă să facă victime. După ce mai întâi a discreditat clerul, infiltrându-l cu ofiţeri acoperiţi şi informatori, dar lăsând să planeze suspiciunea asupra lor, acum Securitatea îşi deconspiră gradual agenţii. Vălul se retrage, iar mizeria morală şi compromisul cu regimul comunist se dezvăluie în scene încă fragmentare, dar suficiente pentru a justifica dezgustul. Totul este astfel prezentat, încât ambiguitatea şi amalgamul fac imposibilă orice certitudine. Ori, în practica credinţei nimic nu este mai devastator decât îndoiala. Iar îndoiala şi-a făcut loc chiar şi acolo unde fundamentalismul sau naivitatea blocaseră până acum orice reflecţie critică.

Că alegerea patriarhului nu va linişti apele în biserica ortodoxă română e deja o evidenţă. La doar o zi după alegerea noului patriarh, Colegiul CNSAS a dat o nouă decizie de poliţie politică care priveşte un membru marcant al clerului, ba chiar unul dintre cei ce participaseră la încoronarea noului şef al ortodocşilor români în Colegiul Electoral Bisericesc. Cazul episcopului de Alba, Andrei Andreicuţ, nu era nou, iar sentinţa nu a fost surprinzătoare, dar se adăuga celor deja date pentru mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului şi Constantin Bălăceanu Stolnici, ambii membri ai Colegiului Electoral Bisericesc. Cei doi îşi recunoscuseră colaborarea, primul imediat după revoluţie, al doilea cu câteva luni în urmă. Dar asta nu i-a scutit de umilinţa de a fi deconspiraţi ca foşti informatori de poliţie politică.

Odată ce noul patriarh a fost ales, s-a deschis parcă sezonul deconspirării prelaţilor. Căci boicotarea "prea cucernică" a lucrărilor colegiului CNSAS nu a făcut decât să întârzie verdictul, nu însă să îl anuleze. Protectoratul DIE-SIE, care protejase "patrioţii" din zona înaltului cler nu a mai putut funcţiona. Dovada a venit repede. "Sursele" din CNSAS au dezvăluit în aceeaşi zi în care Andrei Andreicuţ era decons­pirat şi alte informaţii care vizează încă opt episcopi începând cu recuperatorul pădurilor bucovinene, Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, şi continuând cu Casian Crăciun al Dunării de Jos, Calinic Argatu al Argeşului, Visarion Răsinăreanul, episcopul vicar al Sibiului, Ioachim Mareş al Huşilor, Timotei Seviciu al Aradului şi Epifanie Norocel al Buzăului şi Vrancei. Pe de altă parte, Mircea Dinescu afirma cu câteva săptămâni mai devreme că ar mai exista şi o listă cu 16 membri cu funcţii înalte în Sinodul BOR cărora li s-au ars dosarele de la Securitate pe 23 decembrie 1989. Iar, potrivit aceloraşi "surse" din CNSAS, printre cele 16 dosare s-ar afla şi cel al noului patriarh. În acest sens, CNSAS ar fi intrat în posesia unei note, dar procesul verbal care să confirme aceas­tă situaţie nu este încă cunoscut şi s-ar putea afla la SIE.

Ales într-o manieră vag cons­pirativă, emanând parcă din dosarele Securităţii, noul patriarh nu a făcut obiectul unui consens. Din cei 169 de membri ai Colegiul Electoral Bisericesc, au fost prezenţi la alegeri 165. Cel de-al şaselea patriarh al BOR a fost ales în al doilea tur de scrutin, câştigând 95 de voturi faţa de cele 66 obţinute de challengerul său, Bartolomeu Anania. Unii au văzut aici o succes categoric al ecumenis­mului, dar, până la proba contrarie nu a fost decât o victorie a celui ce, oarecum în răspăr cu regulamentele bisericii, a şi organizat scrutinul ca patriarh interimar şi a şi concurat la postul de patriarh.

Anunţul alegerii noului Pontifex Maximus a venit oportun, la ceas de jurnal de seară televizat. Astfel, politicieni au putut reacţiona la "cald" şi l-au tratat "politiceşte" pe noul patriarh, aproape ca pe un egal. Devine astfel uşor traductibil interesul unora de a proteja biserica şi clerul înalt de intruziunea "imorală şi ilegală" a CNSAS, transformat, din unica instituţie a satului român menită să deconspire Securitatea şi securiştii, într-o "cons­piraţie antinaţională". Căci corb la corb nu-şi scoate ochii, nu-i aşa!