PRAGUL LA SIF-URI Fercală, SIF3: "Curtea Constituţională nu va lua nicio decizie azi!"

Mihai Fercală, preşedintele SIF "Transilvania" (SIF3), susţine că există slabe şanse ca o decizie privind constituţionalitatea pragului de 1% la SIF-uri să fie luată astăzi, în şedinţa Curţii Constituţionale. Preşedintele SIF3 nu exclude o posibilă amânare a termenului de judecată, deşi pentru o perioadă scurtă de timp, pentru ca avocaţii să se pună la curent cu toate documentele depuse la dosar. Avocaţi din piaţă susţin, însă, că, de obicei, Curtea Constituţională dă soluţii, încă de la primul termen, amânările fiind, mai curând, excepţii.

Şedinţa Curţii este aşteptată şi de investitorii de la bursă, nerăbdători să vadă procesul SIF3 pus pe ordinea de zi a CC.

"Mâine (n.r. astăzi) este primul termen fixat la Curtea Constituţională. Este posibil ca şedinţa să se amâ-ne... Trebuie să vedem toate documentele puse la dosar... În orice caz, să nu se aştepte nimeni la o soluţie a Curţii, astfel de aşteptări ar fi inutile. Curtea Constituţională nu va lua nicio decizie mâine (n.r azi) privind constituţionalitatea pragului la SIF-uri".

Acţionarii SIF Transilvania au aprobat, în martie 2009, majorarea pragului de deţinere de la 1% la 5%, deşi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a anunţat încă de la convocarea AGEA, că majorarea limitei privind participaţia la capitalul social încalcă legislaţia în vigoare. Majorarea pragului de deţinere a fost respinsă de CNVM în aprilie 2009, iar SIF Transilvania a atacat decizia în instanţă şi ulterior a invocat o excepţie de neconstituţionalitate în faţa Curţii de Apel Bucureşti. Ca urmare, Curtea de Apel a suspendat, în martie 2010, procesul dintre SIF Transilvania şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), primul termen la Curtea Constituţională fiind stabilit pentru astăzi.

"Nu contest legalitatea existenţei unei limite maxime de deţinere, ci instituţia care a legiferat-o", ne-a mai precizat Mihai Fercală, adăugând: "Problema este cine pune limita şi cine o modifică. Acţionarii SIF-urilor au fixat limita de 0,1%, după care aceasta a fost modificată abuziv printr-o Ordonanţă de Urgenţă iniţiată de un ministru care, întâmplător, era şi acţionar la SIF-uri. Nu am nimic împotriva modificării limitei de deţinere, dar consider că Guvernul nu are voie să modifice Actele Constitutive ale societăţilor private, în condiţiile în care ele erau în conformitate cu legea".

Dacă SIF3 va câştiga procesul la Curtea Constituţională, acţionarii SIF-urilor ar putea stabili în cadrul Adunărilor Generale, pragul maximă de deţinere, potrivit unor avocaţi consultaţi de ziarul BURSA, în timp ce alţii încă dezbat dacă asta ar însemna reintrarea în vigoare a pragului de 0,1%.

• O istorie de peste 15 ani a pragului

Limita maximă de deţinere la societăţile de investiţii financiare este un subiect sensibil pentru piaţa de capital autohtonă, stârnind valuri pe Bursă atunci când a fost luat în discuţie de autorităţi.

Un prag de deţinere de 0,1% din capitalul social a fost fixat de către primele Adunări Generale Extraordinare ale SIF-urilor, în 1996, când cele cinci Fonduri ale Proprietăţii Private (FPP) s-au transformat în Societăţi de Investiţii Financiare. Legea nu prevedea la data respectivă niciun prag de deţinere, acesta fiind trecut în Statutele SIF-urilor.

Motivul invocat pentru fixarea limitei de 0,1% a fost teama PDSR-ului că 30% din avuţia naţională - cât fusese alocat portofoliilor celor cinci FPP-uri - să nu încapă pe mâini străine.

La începutul anilor 2000, un SIF putea fi cumpărat, după listarea la Bursă, cu doar 10-15 milioane de dolari, dată fiind valoarea de piaţă scăzută a titlurilor SIF în comparaţie cu valoarea contabilă. Totuşi, dacă ulterior, cumpărătorul ar fi delistat SIF-ul şi i-ar fi vândut activele bucată cu bucată, ar fi obţinut un câştig estimat la vreo douăzeci de ori mai mare decât suma investită.

Asta l-a făcut pe Theodor Mihăiescu, preşedintele SAI Muntenia Invest, să declare, la finele anului 2001, că "acţionariatul SIF-urilor se află într-un plin proces de concentrare care ar putea să ducă la preluarea ostilă a acestora de către anumite grupuri de interese.

Theodor Mihăiescu dădea atunci ca exemplu mai multe societăţi din Galaţi care aveau aceeaşi adresă şi care erau legate de un singur om de afaceri ce cumulau circa 5% din SIF Muntenia.

"Am gândit acest prag de 0,1% pentru o anumită perioadă, pentru a proteja micii acţionari de preluări ostile. Cu doar două milioane de dolari pot fi cumpărate, la preţurile actuale, 10% din acţiunile unui SIF, în condiţiile in care valoarea portofoliului la SIF Muntenia este calculată de specialişti ai Băncii Mondiale la un miliard de dolari. După calculele noastre, valoarea este de două ori mai mare", a adăugat Theodor Mihăiescu.

Renunţarea la pragul de 0,1% din acţiuni era comparată atunci de preşedinţii SIF-urilor cu transformarea acestor instituţii, în cel mult un an, într-un nou FNI.

Discuţiile pentru modificarea pragului de deţinere la SIF-uri s-au accentuat la începutul anului 2005, când senatorii au convenit, împreună cu reprezentanţii celor cinci SIF-uri, creşterea pragului maxim permis de concentrare a actiunilor SIF de la 0,1% la 1%, într-o discuţie la Comisia de finanţe, buget şi bănci. În cadrul discuţiilor, s-a conturat şi posibilitatea creşterii pragului la 5%, însă a fost abandonată, în cele din urmă, pe motivul că saltul de la 0,1% la 5% ar fi prea mare.

Anterior, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) dăduse o Instrucţiune care recomandă Consiliilor de Administraţie ale SIF-urilor să procedeze la eliminarea sau modificarea prevederilor referitoare la limitarea deţinerilor.

În vara anului 2005, pragul de deţinere a fost majorat la 1%, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, dată în timpul vacanţei parlamentare. Proiectul legislativ care a stat la baza Ordonanţei fusese aprobat de Senat, dar nu mai apucase să intre în discuţia Camerei Deputaţilor.

SIF-urile erau obligate să modifice în statutele proprii limita de deţinere de la 0,1% la 1%, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Ordonanţei.

Pragul la SIF-uri a reintrat în discuţia parlamentarilor, în urmă cu circa trei ani, când senatorul Ovidiu Marian a elaborat un proiect de lege pentru eliminarea limitei de deţinere. Proiectul a trecut de Senat într-o formă modificată faţă de cea propusă, vizând ridicarea pragului la 5%, dar este, în prezent, blocat la Comisia de Buget Finanţe din Camera Deputaţilor.