Premierul, javra, magnatul şi statul subteran

Sunt cuvinte cheie. Care definesc un scandal uriaş. Şi oricât de mult sunt incitat să scriu despre fraudarea alegerilor, alegeri pe care preşedinte Klaus Iohannis le defineşte drept exemplar de corecte, nu am dreptul să renunţ la a dezbate una dintre marile mizerii generate de statul subteran. În epicentru sunt patru personaje de mare notorietate. Victor Ponta, Sebastian Ghiţă, Rareş Bogdan şi Elena Udrea.

"Vreau să tăvăliţi această javră". Solicitarea vine din partea lui Victor Ponta, premier la acea dată, la scurt timp după ce pierduse alegerile prezidenţiale. În anul de graţie 2014. Ea îi este adresată lui Sebastian Ghiţă. Un mogul de presă. Un important om de afaceri. Omul numărul doi în Comisia parlamentară de supraveghere a Serviciului Român de Informaţii. Cea vizată este Elena Udrea, şi ea piesă grea a statului subteran, aflată la acea dată în continuare, ca şi acum de altfel, în graţiile lui Traian Băsescu. A doua victimă vizată era Rareş Bogdan. La acea dată unul dintre cei mai importanţi realizatori de televiziune, fan, ca şi acum, când este europarlamentar şi prim-vicepreşedinte PNL, al preşedintelui Klaus Iohannis. O corespondenţă secretă între Ponta şi Ghiţă pe marginea solicitării prezentate mai sus a fost dezvăluită zilele trecute, prin mijlocirea sau chiar de către Anca Alexandrescu. Un redutabil jurnalist, rătăcit o vreme mult prea îndelungată pe lângă cancelariile premierilor României. Inclusiv în cancelaria lui Victor Ponta, până când viaţa i-a despărţit.

Am aşteptat câteva zile. Cu sufletul la gură. Pentru a vedea dacă cei doi, Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă denunţă stenograma corespondenţei lor secrete drept un fals. Nu s-a întâmplat aşa ceva. Rezultă deci că aşa stau lucrurile. Şi atunci, pentru a înţelege cât mai bine ce înseamnă statul subteran şi cum lucrează el, socotesc că este indispensabil să dezbatem acest caz.

De ce era Rareş Bogdan taxat drept javră de către premierul în funcţie, Victor Ponta? Pentru că era cel mai puternic susţinător din presă al preşedintelui Klaus Iohannis. Şi, din această poziţie de vedetă de presă, investită cu multă autoritate de către telespectatori, Rareş Bogdan şi-a permis să devoaleze şi să critice o serie de derapaje greve ale premierului de atunci. Care era în acelaşi timp şi preşedinte PSD. Omul de presă, care şi-a permis acest atac de lezmajestate, urma să fie bălăcărit şi tăvălit ca o javră. De către o televiziune concurentă. Al cărei patron era principalul om de casă al lui Victor Ponta. Sebastian Ghiţă. Acesta ar fi urmat să dea ordin redacţiei României TV să dezvăluie la o oră de vârf faptul că, la finalul anului 2014, Rareş Bogdan şi-ar fi permis un concediu alături de Elena Udrea în Maldive. Ponta aflase că cei doi urmau să sosească împreună la capătul sejurului, la bordul unei aeronave particulare. O echipă de la România TV urma să-i aştepte la aeroport, să-i filmeze împreună, să ofere opiniei publice ştirea şi să-l întrebe pe Rareş Bogdan cum de şi-a permis un concendiu atât de costisitor lângă Elena Udrea, în condiţiile în care reporteri ai postului de televizune rămăseseră cu salariile neplătite. O adevărată lovitură de măciucă.

Interesant ce a urmat. Sebastian Ghiţă, fără să ştie la acea dată că informaţia furnizată de premier este un fals, a intuit că acest scenariu este mult prea gogonat pentru a deveni credibil pentru telespectatori. Şi a încercat o eschivă. Răspunzându-i tot în scris, în corespondenţa pe atunci secretă, premierului faptul că o asemenea dezvăluire nu ar fi fost de natură să facă gaură în cer. Pentru că Rareş Bogdan, javra care urma să fie tăvălit, era totuşi doar un simplu jurnalist. Concediile acestuia nu erau de natură să stârnească un mare interes public. În plus, despre Elena Udrea se ştia la acea dată că stă pe un munte de bani şi-şi putea permite orice destinaţie turistică. Până la urmă, cât de costisitoare ca imagine în ceea ce-l priveşte pe Rareş Bogdan ar fi fost prezenţa acestuia, care întotdeauna se află în concendii împreună cu soţia sa, alături de o persoană excentrică, cum este Elena Udrea? Presupun că aceste raţionamente au fost avute în vedere şi de către Sebastian Ghiţă, atunci când, mai pe faţă, mai discret, a refuzat să dea curs cererii insistente a premierului Victor Ponta.

Numai că realitatea este cu totul alta. Rareş Bogdan, cel care urma să fie tăvălit ca o javră de către un post concurent de televiziune, nu călătorea într-o aeronavă particulară de lux. Şi nici măcar Elena Udrea. Cei doi se aflau împreună într-o cursă obişnuită Tarom. Şi nici măcar nu erau împreună. Erau pur şi simpli pasageri, care întâmplător au ajuns în aceeaşi aeronavă. Iar Rareş Bogdan, împreună cu soţia sa, nu fuseseră în Maldive. Ei îşi petrecuseră o parte din sărbătorile de iarnă la Istanbul. Doar Elena Udrea fusese în Maldive. Şi s-a întâmplat să schimbe avionul tot la Istanbul. Prin urmare, Victor Ponta punea la cale o făcătură. Dar cum a ajuns să construiască acest scenariu?

Presupun că nu şi-a trimis pe urmele celor doi oamenii de încredere, pentru a afla ce fac aceşti în concediu. Probabil că a primit două informaţii. Una corectă şi una eronată. Informaţia corectă era că cei doi, Elena Udrea şi jurnalistul se aflau în aceeaşi aeronavă. Informaţia incorectă era că, în prealabil, ei îşi petrecuseră concediul împreună în Madive. Aceste informaţii probabil că veneau de a Silviu Predoiu, şeful spionajului românesc atunci, iar în prezent consilier Pro România. Unde Victor Ponta, fostul agent acoperit SIE, i-a oferit un job. Dar ce semnificaţie are acest detaliu?

Are. Pentru că, iată, Serviciul de Informaţii Externe, o instituţie extrem de importantă a statului român, care are atribuţii bine delimitate de lege, ajunsese să se ocupe de prostii. Să spioneze un om politic şi un jurnalist. Să afle cam ce relaţii personale există între cei doi. Şi să raporteze mai departe. Cu scopul bine determinat de a transforma informaţiile în arme de luptă politică. Adică să-i pună la dispoziţie premierului Victor Ponta un instrument împotriva celor percepuţi de acesta drept adversari. Păi cam aceasta este o mostră cât se poate de elocventă a ceea ce înseamnă stat subteran. Un premier al României, desemnat în această poziţie în mod constituţional, un deputat parlamentar aflat la conduceea uneia dintre cele mai importante Comisii, unde a fost desemnat tot în mod constituţional, şi un serviciu secret, care şi el funcţionează în baza Constituţiei, urmau să pună la cale o operaţie total ilegală, care ar fi condus la compromiterea unor persoane percepute de către Ponta drept inamici, şi utilizându-se în acest scop resursele statului român. Statul subteran de aceea se cheamă stat subteran, pentru că funcţionează, iată, sub acoperire. Sub o falsă legitimitate.

Acesta a fost şi acesta a rămas Victor Ponta. El nu se mai poate schimba. Este un personaj duplicitar. Înrăit în ticăloşii încă de pe vremea când, ofiţer SIE acoperit fiind, a fost promovat în mod spectaculos din poziţia de simplu procuror la Sectorul 1 Bucureşti la Parchetul General şi apoi trimis în misiune la Parchetul European, unde, sub aparenţa unui stagiu de practică, l-a spionat pe procurorul şef european, Carla del Ponte, despre care a dat note informative la SIE. Se cuvenea oare ca acest Victor Ponta să iasă preşedinte al României, indiferent cine ar fi fost contracandidatul său?