Coaliţia guvernamentală a premierului olandez Mark Rutte şi-a pierdut ieri, majoritatea în Camera superioară a Parlamentului, în urma unor alegeri provinciale în care populiştii eurosceptici au înregistrat o ascensiune, la două zile după un atac potenţial "terorist" la Utrecht, relatează AFP.
Coaliţia lui Rutte va fi nevoită de-acum să se sprijine pe alte partide pentru a-şi trece legile în Parlament, în timp ce Forum voor Democratie (FvD), formaţiunea lui Thierry Baudet, un populist de dreapta, şi-a făcut o intrare zgomotoasă în Senat, devenind al doilea partid, potrivit unor exit-polluri, mai scrie publicaţia.
Formaţiunea lui Rutte (VVD, centru-dreapta) şi alte trei partide din coaliţia guvernamentală mai deţin doar 31 de mandate - faţă de 38 înainte de alegeri - din totalul de 75 în Senat.
Rezultatele acestui scrutin erau urmărite cu atenţie în străinătate, odată cu apropierea alegerilor europene din mai în care partidele populiste ar putea, de asemenea, înregistra o ascensiune.
"Aroganţa şi prostia" partidelor aflate la putere "au fost pedepsite", a declarat un Thierry Baudet liric, în faţa unei mulţimi care-i scanda prenumele. potrivit presei.
Tânărul politician telegenic, în vârstă de 36 de ani, este cunoscut prin declaraţii controversate, cu privire la imigraţie, egalitatea între bărbaţi şi femei sau tranziţia ecologică care, în opinia sa, "nu ajută cu nimic planeta şi costă enorm de mulţi bani".
"Guvernele succesive ale lui Rutte au lăsat frontierele larg deschise şi au bătut tot mai multe recorduri de imigraţie, lăsând să intre sute de mii de persoane de culturi total diferite de a noastră", a spus el, potrivit Reuters.
"Am văzut-o luni la Utrecht, violatori şi hoţi sunt în libertate. Este o ruşine", a adăugat el, referindu-se la problemele judiciare ale unui suspect născut în Turcia, arestat după atacul armat sângeros de la Utrecht.
Baudet, un intelectual autoproclamat, a apătrat în trecut un "Nexit" - o ieşire a Olandei din Uniunea Europeană, după care a tăcut, văzând haosul actual al Brexitului.
Mark Rutte se află la putere de opt ani. Un viitor îi este preconizat la Bruxelles, după ce a jucat un rol-cheie în negocierile cu privire la Brexit între UE şi Londra. Însă această înfrângere îl face vulnerabil în ţara sa, obligându-l să ceară susţinerea unor partide din afara coaliţiei.
"Va trebui să trecem la muncă", le-a spus el simpatizanţilor săi după scrutin. "Va trebui să discutăm cu alte partide, în perioada următoare, pentru a face astfel încât să continue o conducere bună a ţării", a adăugat premierul, degajat şi zâmbitor, potrivit publicaţiei.
Prezent în Camera inferioară, dar pornind de la zero în Senat, FvD este marele învingător al alegerilor, obţinând zece mandate în Camera superioară. Tânărul partid de clasează imediat după VDD al lui Rutte (12 mandate), care a pierdut un mandat, potrivit primelor estimări.
FvD a atras voturi care păreau promise Partidului Libertăţii (PVV, antiislam, eurofob, extremă dreapta) condus de deputatul Geert Wilders, care a suferit o înfrângere, scăzând de la nouă la şase mandate.
GroenLinks (ecologist, stânga) şi-a dublat numărul mandatelor, de la patru la opt.
Membrii Senatului urmează să fie numiţi în mod oficial în mai, de către 570 de reprezentanţi aleşi în alegerile de ieri, în 12 provincii în regat.
Alegerile provinciale au luat amploarea unui adevărat referendum asupra politicii lui Mark Rutte, ale căror final de campanie electorală a fost marcat de atacul sângeros de la Utrecht.
Un posibil atac terorist, atacul armat într-un tramvai, la Utrecut, soldat cu trei morţi, a încurajat partide de dreapta să propulseze subiectul imigraţiei în prim-planul ultimelor dezbateri. Un suspect născut în Turcia a fost arestat, iar pista teroristă este studiată "în mod serios", scrie Reuters.
După atacul armat de la Utrecht, toate partidele şi-au întrerupt campania, luni, cu excepţia FvD al lui Thierry Baudet, ceea ce i-a adus critici aprige din partea altor formaţiuni.