Preşedintele Erdogan a primit puteri excepţionale pentru a înfăptui miracole economice

Parlamentul Turciei i-a acordat recent puteri sporite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în domeniul economic şi financiar.

Bloomberg scrie că preşedintele Erdogan a fost autorizat să adopte toate măsurile necesare în cazul unor "evoluţii negative" care pot ameninţa sistemul financiar. Noua lege mai prevede şi formarea unui Comitet de Dezvoltare şi Stabilitate Financiară, al cărui rol îl reprezintă coordonarea acţiunilor pentru asigurarea stabilităţii financiare şi a securităţii.

Agenţia de ştiri americană arată că "Erdogan îşi asumă puterile sporite înainte de alegerile municipale din martie 2019, în condiţiile în care ţara se îndreaptă către prima recesiune economică din ultima decadă".

Măsuri pentru stimularea economică şi ajutor financiar acordat populaţiei au fost anunţate de preşedintele Erdogan încă înainte de adoptarea noii legi.

Conform unui articol de pe site-ul Ahval News, acesta a declarat că "datoriile cetăţenilor care au probleme de rambursare vor fi colectate sub o singură umbrelă, prin intermediul Ziraat Bank".

De refinanţarea creditelor la dobânzi mult mai scăzute pot beneficia şi clienţii retail care nu au restanţe, în condiţiile în care graficul de rambursare va ţine cont de evoluţia veniturilor debitorilor.

De asemenea, au fost lansate şi programe de creditare cu dobânzi subvenţionate pentru IMM-uri, în condiţiile în care guvernul de la Ankara îndeamnă băncile să acorde mai multe credite gospodăriilor populaţiei şi companiilor, astfel încât să fie depăşită mai repede perioada de declin economic.

Dar oare de credite mai multe are nevoie economia Turciei? Nici pe departe. Datele oficiale de la Banca Centrală a Turciei şi Biroul Oficial de Statistică (TurkStat) arată că, în perioada 2005 - 2017, PIB-ul nominal a crescut de aproape 5 ori, în condiţiile în care creditul acordat sectorului nefinanciar a crescut de aproape 15 ori (vezi graficul 1).

Din 2010 până în 2018, soldul creditului de consum şi a celui acordat pe carduri din sistemul bancar a crescut de aproape 5 ori, până la 532 de miliarde de lire (circa 97 de miliarde de dolari). Creditul acordat pe carduri reprezintă acum circa jumătate din această sumă, iar o treime este neperformant.

Condiţiile ultrarelaxate de creditare şi apelarea la creditele în valută pentru a beneficia de dobânzile mult mai scăzute au permis agenţilor economici să-şi crească accelerat consumul, care s-a reflectat într-o creşterea accelerată a deficitului comercial şi a dezechilibrelor externe (vezi graficul 2).

Pe fondul deprecierii accelerate a lirei, deficitul comercial a cunoscut o corecţie severă în 2018, până la un nivel nemaiîntâlnit de 20 de ani, iar povara creditelor în valută a devenit insuportabilă, ameninţând stabilitatea sistemului bancar.

În acest context trebuie privită iniţiativa oficială de preluare a creditelor neperformante ale populaţiei de către cea mai mare bancă de stat, care este doar un bailout "mascat" al băncilor private din Turcia, ale căror portofolii sunt erodate de avansul accelerat al creditelor neperformante, mai ales pe segmentul creditului de consum şi a celui acordat pe carduri.

Printre beneficiarii acestui program de bailout se află şi cinci bănci europene mari - BBVA, UniCredit, BNP-Paribas, HSBC şi ING - cu o prezenţă majoră pe piaţa din Turcia.

Site-ul de ştiri Ahval News a scris recent că o altă bancă de stat, Vakif Bank, a lansat un program de restructurare a creditelor acordate gospodăriilor şi companiilor nefinanciare, care include restructurarea creditelor acordate pe carduri pe o perioadă de până la 5 ani, cu o dobândă lunară de 1,1%.

Gospodăriile şi firmele care au res­tanţe mai mari de o lună pentru credite cu o valoare mai mică de 5 milioane de lire (907.000 dolari) vor avea posibilitatea să le refinanţeze la Vakif Bank, cu o perioadă de graţie de până la 6 luni.

Băncile comerciale din Turcia au restructurat credite cu o valoare nominală de 118 miliarde de lire (21,2 miliarde USD) până la sfârşitul lunii noiembrie 2018, după cum a declarat preşedintele Asociaţiei Băncilor din Turcia (TBB), în condiţiile în care valoarea totală a portofoliului de credite la nivelul sistemului bancar este de circa 2,5 trilioane de lire, iar rata creditelor neperformante de 4%.

Huseyin Aydin, preşedinte TBB şi director executiv al băncii Ziraat, a subliniat că "bilanţul economiei este mai important decât bilanţul băncilor noas­tre", deoarece "dacă Turcia creşte şi este puternică, atunci şi noi câştigăm şi suntem puternici", după cum mai scrie Ahval News.

Apropierea alegerilor locale a determinat autorităţile guvernamentale să accelereze şi intrarea unor venituri în bugetul de stat, prin devansarea plăţii dividendelor de la Banca Centrală a Turciei. O ştire Reuters de la sfârşitul săptămânii trecute arată că plata dividendelor a început cu trei luni înainte de termenul obişnuit.

Valoarea lor totală se ridică la 33,7 miliarde de lire (6,3 miliarde de dolari), iar cea mai mare parte va fi transferată către Trezoreria statului.

Conform datelor din raportul anual pentru 2017, guvernul de la Ankara deţine 55,12% din acţiunile băncii centrale, iar Ziraat Bank deţine 19,22%. Celelalte instituţii financiare deţin restul capitalului social al Băncii Turciei, însă cotele individuale nu depăşesc 6%, iar majoritatea nu depăşesc 1%.

În timp ce ministrul de finanţe a declarat că măsura are ca scop creşterea lichidităţii de pe piaţă, foşti bancheri centrali din Turcia au precizat că obiectivul a fost altul: majorarea fondurilor aflate la dispoziţia guvernului înainte de alegerile locale din martie 2019, mai ales pe fondul unor scadenţe importante pentru datoria publică.

O altă problemă majoră pentru autorităţi o reprezintă creşterea masivă a preţurilor din ultimul an. Deşi rata inflaţiei s-a mai temperat în T4 2018 şi a ajuns până la circa 20% în decembrie 2018, preţurile alimentelor au crescut cu o rată anuală de 25%.

În septembrie 2018, guvernul Turciei a anunţat lansarea Noului Program Economic, în care este inclusă o ţintă de inflaţie de 15,9% pentru 2019, 9,8% în 2020 şi 6% în 2021.

Ministrul de finanţe Berat Albayrak a anunţat că guvernul va urmări cu atenţie evoluţia preţurilor din supermarketuri şi pieţele agroalimentare, iar în cazul unor divergenţe majore aşteaptă acţiuni, deoarece "în supermarketuri nu vedem preţurile pe care dorim să le vedem".

Poate că sunt mulţi aceia care aşteaptă miracole de la Recep Tayyip Erdogan, însă dezamăgirea lor va fi foarte mare când vor afla că, indiferent câte puteri excepţionale îi acordă Parlamentul, tot nu există prânzuri gratuite, iar cele mai scumpe sunt "miracolele" economice apărute ca urmare a creşterii explozive a creditului ieftin.