Cotaţia futures a cuprului a crescut ieri, depăşind pragul de 5.000 de dolari tona la Bursa Metalelor din Londra (London Metal Exchange - LME), pe fondul aşteptărilor legate de stimulentele pe care le vor adopta băncile centrale majore pentru susţinerea economiei.
O influenţă asupra evoluţiei preţului a avut-o şi anunţul potrivit căruia importurile de profil ale Chinei (cel mai mare consumator mondial de cupru) au fost solide în iunie.
Preţul cuprului a crescut cu 3,4% ieri dimineaţă, la LME, ajungând la 5.032 dolari tona - cel mai ridicat nivel de la finele lunii aprilie până în prezent. Ulterior, cotaţia a revenit sub 5.000 de dolari, la 4.942 dolari/tonă.
Însă, stocurile de cupru monitorizate de LME se află la cel mai ridicat nivel din februarie până în prezent, fiind cu 50% mai mari decât la începutul lunii iunie.
Ieri, pe parcursul sesiunii bursiere de la Shanghai Futures Exchange, preţul cuprului a crescut cu mai bine de 5%, atingând cel mai ridicat nivel din 7 martie. La finele zilei, avansul era de 4,1%, la 38.580 yuani (5.767 dolari) tona.
Importurile de cupru ale Chinei au scăzut cu 2,3% în iunie, faţă de mai, la 420.000 de tone. Deşi în declin pentru a treia lună la rând, nivelul importurilor este unul solid, conform Reuters.
"China are o producţie mare de cupru rafinat şi încă mai poate accepta importuri relativ solide, ceea ce reflectă o cerere bună, care se consolidează", declară Helen Lau, analist la Argonaut Securities din Hong Kong.
La rândul său, Gianclaudio Torlizzi, director general al "T-Commodity" SRL din Milano, afirmă, potrivit Bloomberg: "Preţul cuprului creşte în aşteptarea măsurilor de relaxare din Japonia şi a unei noi runde de cheltuieli cu infrastructura din China". În opinia sa, acestea sunt motivele care stau la baza avansului cotaţiei metalului de bază, în condiţiile în care cererea reală de pe piaţa de profil încă este slabă.
"Codelco" din Chile, cel mai mare producător mondial de cupru, estima, în martie anul acesta, că surplusul global din domeniu va persista în 2016 şi 2017.
Anul trecut, preţul metalului industrial a pierdut 25% din cauza încetinirii creşterii economiei Chinei, care a afectat cererea, alimentând excedentul global. În aceste condiţii, companiile miniere au fost nevoite să-şi diminueze costurile sau să închidă minele.