English
Preţul energiei electrice a crescut constant şi accelerat, în ultima perioadă, pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) ajungând, astăzi, la o medie de 279,89 lei/MWh, faţă de media lunii august 2016 de 140,93 lei/MWh, conform datelor publicate de OPCOM.
Această evoluţie are loc în condiţiile în care, pe piaţa de energie, au loc tranzacţii record, volumul mediu al acestora fiind de 3.126,4 MWh/h. În luna august a anului trecut, volumul mediu al electricităţii tranzacţionate pe PZU s-a cifrat la 3.048,1 MWh/h, potrivit informaţiilor publicate de operatorul pieţei de energie electrică.
Participanţii activi pentru astăzi la această piaţă au atins numărul de 257, în august 2016 înregistrându-se o medie zilnică de 231 de participanţi activ la piaţă.
În acest context, majoritatea specialiştilor din domeniu motivează evoluţia ascendentă a preţului electricităţii susţinând că oferta din piaţă este mică, pentru că sursele regenerabile au scăzut foarte mult în această vară.
Unii experţi consultaţi de ziarul BURSA menţionează: "În piaţă există o lipsă de energie ieftină, adică de energie regenerabilă - hidro şi eoliană.
Aşa se întâmplă când este secetă şi când nu bate vântul. Anul trecut a fost un an ploios, iar Hidroelectrica a intrat în iarnă cu lacurile pline. Acum, Hidroelectrica nu face oferte, iar dacă nu este ofertă în piaţă, preţul creşte. Evident, preţurile furnizorilor se vor reflecta în facturile consumatorilor. Producătorii se orientează. Fiecare încearcă să obţină cât mai mulţi bani, pentru că sunt liberi să facă asta. În Europa - în Germania, de exemplu -, unde sunt investiţii semnificative în energia regenerabilă, atunci când bate vântul puternic se ajunge şi la preţuri negative pe piaţă, iar când nu bate vântul este invers - preţurile cresc considerabil". Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) consideră că aceste creşteri sunt neuzuale şi ne-a explicat, recent: "Consumul de electricitate este relativ mare, Dunărea nu are un debit foarte ridicat, iar Hidroelectrica nu face faţă. În aceste situaţii, necesarul pentru consum este asigurat din cărbune, care este mult mai scump. Acest lucru se întâmplă peste tot în regiunea noastră. Totuşi, creşterile de preţ sunt neuzuale, situaţia seamănă cu cea din 2012, când preţul electricităţii a crescut foarte mult din cauza scăderilor masive de energie hidro".
• Gabriel Dumitraşcu: "Suspectez un joc deliberat al guvernanţilor pentru a face posibile proiectele de la Tarniţa-Lăpuşteşti, termocentrala de la Rovinari sau reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă"
Gabriel Dumitraşcu, fostul şef al privatizărilor din energie, ne-a declarat: "Dacă se menţine trendul actual, probabil că ne vom confrunta cu o majorare de 30-40% la iarnă, pentru consumatorul reglementat. Guvernul ar putea interveni printr-o hotărîre pentru plafonarea preţului energiei până la un maxim, dar vedem că nu o face. De fapt, suspectez un joc deliberat al guvernanţilor pentru a face posibile proiectele abandonate de guvernele anterioare ale centralei de pompare de la Tarniţa-Lăpuşteşti, ale termocentralei de la Rovinari sau ale reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă".
Săptămâna trecută, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat că proiectele pe care România şi China le aveau în derulare şi care au fost suspendate după guvernarea Ponta vor fi reluate exact din faza în care acestea se aflau în lucru.
El a spus că nu s-a concretizat sau investit nimic după înţelegerile avute de cele două părţi în urmă cu patru ani:
"Am discutat proiecte concrete. Sper ca, odată reluate, să nu se mai oprească, aşa cum s-a întâmplat în anii trecuţi. Este vorba de proiectul mare Reactorul 3 şi 4 de la Cernavodă, despre Termocentrala de la Rovinari, Hidrocentrala Tarniţa Lăpuşteşti, o hidrocentrală pe Dunăre, două poduri pe Dunăre. De asemenea, s-a discutat despre reluarea cursei Bucureşti - Beijing, despre organizarea mult mai bună a exporturilor de produse alimentare şi nu numai către China. China are pentru următorii ani un buget de importuri de 8.000 de miliarde de dolari şi cred că România poate să facă un efort să se organizeze în aşa fel încât să se poată vinde în China ceea ce au nevoie".
• Borza: "După creşterile de la începutul anului, preţurile au staţionat la un nivel cu 20%- 30% mai mare decât cele din 2016"
După ce vârful preţurilor din primele două luni ale anului a trecut, preţurile au staţionat la un nivel cu 20%- 30% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, ne-a explicat domnul Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica. Domnia sa ne-a explicat: "Creşterea artificială a preţului din ianuarie-februarie a avut ca primă consecinţă falimentul principalilor traderilor de energie, care erau veriga slabă între producătorii de energie şi consumatori finali. Criza a trecut, până la urmă, şi a sancţionat un comportament speculativ al traderilor într-o conivenţă cu consumatorii finali, comportament speculativ pe bursa de energie. În mod normal, PZU este o piaţă reziduală cu pondere civilizată, în toată lumea, de 10% până la 15%. În 2015-2016, PZU a ajuns să aibă o pondere în România de peste 40%-45%, ceea ce nu este normal, pentru că nu dă predictibilitate. Eu sunt adeptul contactelor pe termen lung, care asigură stabilitate, în primul rând, sistemului energetic naţional, oferă predictibilitate atât pentru producători, cât şi pentru consumatori.
Evident, traderii şi consumatorii finali au profitat de preţurile foarte mici, mai mici decât în Europa, în perioada 2014-2015-2016. După situaţia din ianuarie-februarie 2017, doar 30% din necesarul de energie era contractat cu contracte pe termen lung, restul era din PZU. Când a explodat preţul pe PZU, pierderile au fost nu doar pe sectorul de trading, ci şi pentru procesatori, pentru producătorii industriali, marii consumatori industriali de energie. După ce vârful preţurilor din primele două luni ale anului a trecut, a rămas acea panică indusă, acel sentiment de nesiguranţă, iar preţurile au staţionat la un nivel cu 20%- 30% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut (perioada ianuarie-iunie). Acesta este un prim factor care a condus la creşterea preţurilor energiei.
Al doilea factor este hidraulicitatea. Statistic, în toţi anii, în perioada iulie-august-septembrie, hidraulicitatea scade şi atunci şi energia ieftină este mai puţină, iar preţul creşte. Deficitul de hidraulicitate este compensat de producătorii termo, care au preţuri de producţie mai mari decât Hidroelectrica şi, evident, şi preţurile energiei sunt mai mari".
Consumatorul casnic nu este afectat de aceste creşteri, pentru că el are încă un preţ reglementat, este de părere domnul Borza, adăugând: "Dacă energia din România este scumpă, atunci va intra energie din Europa mai ieftină, dacă energia este mai scumpă în Europa, atunci va intra energie mai ieftină din România şi raportul se compensează. Suntem într-un sistem european de distribuţie şi transport de energie, iar preţul nu mai poate să scape de sub control".
• Cătălin Stancu: "Această situaţie poate lovi în mai multe industrii"
Cătălin Stancu, directorul general al societăţii Electrica, a solicitat, potrivit Agerpres, măsuri administrative asemeni celor adoptate în cazul tarifelor RCA, precum plafonarea tarifelor, menţionând că această situaţie poate lovi în mai multe industrii, nu doar în cea energetică.
Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) a spus, însă, că nu ia în calcul, deocamdată, propunerea de plafonare a tarifelor, întrucât, în prezent, nu există elemente din care să reiasă că piaţa nu este funcţională.
Şeful ANRE a arătat că plafonarea preţurilor ar însemna măsuri extreme privind funcţionarea pieţei de energie, precum suspendarea tranzacţiilor pe anumite platforme bursiere, suspendarea cuplării pieţei spot a bursei OPCOM cu pieţele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, precum şi stabilirea unor preţuri reglementate, conform Legii 123/2012, legea-cadru a sectorului energetic, menţionează sursa citată.
Fenomenul la care asistăm este generalizat, fiind prezent în toată regiunea europeană din care facem parte, consideră Niculaie Havrileţ, menţionând că motivul care stă la baza acestei situaţii este lipsa energiei regenerabile şi că, acum, mare parte din necesarul de electricitate este asigurat de Combinatul Energetic Oltenia.
Domnia sa ne-a explicat că, în data de 10 august, va avea loc o procedură de licitaţie pentru furnizorii de ultimă instanţă (Enel, E.ON, CEZ, Electrica) - care sunt obligaţi să asigure consumul de electricitate în cazul în care ceilalţi furnizori nu dispun de energie, trebuind să aibă, astfel, disponibile cantităţile necesare de energie electrică (furnizorii de ultimă instanţă au preţuri mai mari decât ceilalţi furnizori cu care consumatorii pot negocia). După licitaţia din august, autorităţile speră să urmeze o perioadă cu un grad mai mare de hidraulicitate şi cu vânt mai puternic, urmând ca, în perioada septembrie-octombrie, ANRE să efectueze o analiză a preţului ca să poată lua o decizie referitoare la valoarea din facturile consumatorilor, după cum ne-a explicat domnul Havrileţ.
Referitor la creşterile preţului energiei electrice din ultima perioadă, părerile sunt împărţite, unii specialişti din piaţă suspectând că bursa energiei ar putea fi speculată de producătorii din domeniu.
De altfel, Consiliul Concurenţei are în lucru o analiză asupra creşterii preţurilor energiei - atât cele din ianuarie, cât şi cele de acum -, după cum ne-a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Recent, domnia sa a menţionat că unii jucători din piaţă au contactat autoritatea de Concurenţă, dorind să aibă discuţii privind evoluţia preţului.
Ministrul energiei Toma Pectu susţine că majorarea preţului energiei electrice este determinată de liberalizarea pieţei. Domnia sa a spus, recent, că orice cetăţean poate intra într-un proces de negociere cu un furnizor local de energie electrică, putând să obţină tarife mult mai bune: "Suntem pe o liberalizare totală a pieţei (...) Am liberalizat total piaţa de energie, pentru că acesta este calendarul pe care ni l-am asumat. Această majorare de 8%, care a fost stabilită de ANRE este pentru furnizorul de ultimă instanţă. Dar orice cetăţean poate să intre într-un proces de negociere cu alt furnizor local. Cred că un furnizor de ultimă instanţă are preţul cu cel puţin 10% mai mare, faţă de un furnizor local, pentru că îşi asumă riscurile de furnizor de ultimă instanţă. Prin aceste negocieri, populaţia, individual, poate obţine tarife mult mai bune".
Ministrul de resort are convingerea că, dacă se va face acest lucru, atunci este posibilă îmbunătăţirea preţului cu un procent sau două.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
