Cotaţia futures a petrolului brut american (West Texas Intermediate - WTI) a urcat cu 45% pe piaţa americană, anul trecut, încheind 2016 cu aproape 54 de dolari/baril. Avansul a fost cel mai important din 2009 şi a fost generat de faptul că Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi alte state din afara cartelului au acceptat să diminueze producţia globală. Pe piaţa de profil a existat o supraofertă în domeniu, care a generat declinul masiv al cotaţiilor petroliere în ultimii doi ani.
Tot în 2016, cotaţia petrolului Brent, tranzacţionat în Europa, a câştigat peste 52%. Şi în acest caz avansul a fost cel mai important din 2009 până în prezent.
La începutul lui 2016, preţul petrolului era de circa 34 de dolari/baril - cel mai redus nivel al ultimilor 11 ani -, în condiţiile în care investitorii considerau că tensiunile dintre Arabia Saudită şi Iran elimină orice posibilitate ca marii producători de profil să colaboreze pentru o eventuală reducere a cantităţilor extrase.
La data de 20 ianuarie, cotaţia a coborât şi mai mult, atingând 26,55 dolari/baril, dat fiind că investitorii anticipau că supraoferta de pe piaţa de profil va creşte în curând, odată ce Iranul îşi va relua exporturile în urma ridicării sancţiunilor occidentale. Atunci, Iranul anunţa că este pregătit să-şi majoreze exporturile de ţiţei cu 500.000 de barili pe zi.
În 26 ianuarie, preţul a mai câştigat ceva teren, ajungând la 33,22 dolari/baril, datorită unei declaraţii făcute de ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, care a afirmat că Arabia Saudită a propus ca statele producătoare de ţiţei să-şi reducă producţia cu până la 5%, pentru sprijinirea preţului petrolului.
Dar, în 11 februarie, cotaţia coboară la 26,21 dolari/baril - cel mai redus nivel din ultimii 13 ani, ca urmare a creşterii stocurilor de ţiţei din SUA până la un nivel record.
În 15 februarie, preţul urcă la 29,44 dolari/baril, în condiţiile în care producătorii de petrol erau pregătiţi să acţioneze împreună ca să stopeze declinul preţurilor.
La finele primei săptămâni din luna martie, cotaţia era de 37,90 dolari/baril. Marii exportatori din domeniu se pregăteau să discute pe marginea îngheţării producţiei, iar în SUA au început să scadă cantităţile extrase.
În 18 martie, preţul a fost de 39,44 dolari/baril, dat fiind că membrii OPEC, Rusia şi alţi exportatori de profil urmau să discute pe marginea îngheţării producţiei la o reuniune programată să se desfăşoare la Doha, în luna aprilie.
Însă, discuţiile din aprilie, de la Doha, au fost un eşec. Atunci, Iranul nu era pregătit sa semneze un acord de reducere a producţiei, întrucât urmărea majorarea cantităţilor extrase şi creşterea exporturilor.
La data de 17 mai, preţul era de 48,51 dolari/baril, analiştii băncii de investiţii "Goldman Sachs" estimând că piaţa de profil nu mai este afectată de supraofertă, aşa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani.
Cotaţia a urcat la 51,23 dolari/baril în 8 iunie, în aşteptarea datelor din SUA privind rezervele de petrol.
Însă, în 16 iunie, preţul a coborât la 46,21 dolari/baril, după ce Agenţia Internaţională a Energiei a estimat că piaţa mondială a petrolului se va echilibra în a doua jumătate a lui 2016, ca urmare a unei cereri peste aşteptări, cumulate cu o serie de întreruperi neprevăzute în aprovizionare.
La începutul lunii august, unii membri ai OPEC, printre care Venezuela, Ecuador şi Kuweit, au informat că sunt dispuşi să-şi diminueze producţia, iar în septembrie, ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, afirma că un acord dintre Rusia şi Arabia Saudită va contribui la realizarea unui consens în rândul producătorilor de ţiţei privind stabilizarea pieţei petrolului.
La data de 30 septembrie, cotaţia era de 48,24 dolari/baril, după ce OPEC a decis o reducere modestă a producţiei, cu 700.000-800.000 de barili pe zi, la aproximativ 32,5 - 33 milioane de barili pe zi, potrivit unei înţelegeri preliminare între membrii cartelului.
În 11 octombrie, preţul a atins 50,79 dolari/baril, nivelul maxim al ultimului an. Rusia, cel mai mare exportator mondial de profil, a anunţat, atunci, că este pregătită să se alăture acordului OPEC de limitare a producţiei.
La data de 1 decembrie, cotaţia a ajuns la 51,06 dolari/baril, după ce OPEC a ajuns la un acord pentru reducerea producţiei cu 1,2 milioane de barili pe zi, la 32,5 milioane de barili pe zi. În 13 decembrie, preţul a fost de 52,98 dolari/baril, cel mai ridicat nivel din iulie 2015, în contextul în care OPEC şi unele state producătoare din afara cartelului au ajuns la un acord de reducere a producţiei cu circa 2% pe plan global. Acordul a fost primul realizat după anul 2001.
În 27 decembrie, preţul atingea 53,90 dolari/baril, după ce Arabia Saudită a estimat că preţul mediu al barilului de petrol va fi de 55 dolari în 2017 şi de 61 dolari în 2018, în special ca urmare a acordului dintre membrii OPEC şi statele non-membre ale cartelului.
În ultima zi din 2016, cotaţia petrolului a fost de 53,72 dolari/baril.
Conform unui sondaj Reuters, preţul petrolului va creşte treptat anul acesta, către 60 de dolari/baril la finele lui 2017. Analiştii consideră că avansul nu va fi mai mare întrucât producţia de ţiţei din SUA se va redresa, fiind posibil, totodată, ca marii producători din OPEC şi din afara cartelului să nu respecte acordul de reducere a producţiei.
1. Analiza putin incompleta
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2017, 05:25)
Nu mentioneaza de falimente pentru cei care extrag si bancile care le-au finantat.
Cartelul mondial au in spate ochii rosii a bancherilor care sunt la un pas de faliment prin mentinerea pretului la 40$.