Se preconizează că economia europeană va creşte pentru al şaptelea an consecutiv în 2019, previziunile de expansiune vizând toate statele membre. Se estimează că ritmul global de creştere va fi moderat în comparaţie cu nivelurile ridicate din ultimii ani, iar viitorul este marcat de un grad ridicat de incertitudine. În 2019, se preconizează că economia României va creşte cu 3,8%, cu o inflaţie de 3,3%, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei noastre.
Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte, comisar responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, a declarat: "Potrivit estimărilor, economiile tuturor ţărilor UE vor continua să crească în 2019, ceea ce înseamnă mai multe locuri de muncă şi mai multă prosperitate. Şi totuşi, previziunile noastre sunt revizuite în scădere, în special pentru cele mai mari economii din zona euro. Acest lucru reflectă factori externi, cum ar fi tensiunile comerciale şi încetinirea activităţii economice de pe pieţele emergente, în special în China. Apar din nou, în unele ţări din zona euro, îngrijorări legate de corelarea dintre datoria suverană şi bănci şi de sustenabilitatea datoriei. Posibilitatea unui Brexit haotic dă naştere unor motive suplimentare de incertitudine. A fi conştienţi de aceste riscuri tot mai mari înseamnă să rezolvăm doar jumătate din problemă. Cealaltă jumătate ţine de alegerea unei combinaţii adecvate de politici, cum ar fi facilitarea investiţiilor, dublarea eforturilor pentru a realiza reforme structurale şi desfăşurarea unor politici bugetare prudente."
Activitatea economică a scăzut în intensitate în al doilea semestru al anului trecut, creşterea comerţului mondial a încetinit, incertitudinile au subminat încrederea, iar producţia din unele state membre a fost afectată de factori interni temporari, precum perturbările legate de producţia automobilelor, tensiunile sociale şi incertitudinile legale de politica bugetară. Drept rezultat, creşterea produsului intern brut (PIB) atât în zona euro, cât şi în UE a scăzut de la 2,4 % în 2017 la 1,9 % în 2018 (previziunile din toamnă: 2,1 % pentru UE28 şi zona euro), se mai arată în comunicatul citat.
În prezent, se preconizează că PIB-ul din zona euro va creşte cu 1,3 % în 2019 şi cu 1,6 % în 2020 (previziunile din toamnă: 1,9 % în 2019; 1,7 % în 2020). Şi previziunile de creştere a PIB-ului în UE au fost revizuite în jos, la 1,5 % în 2019 şi 1,7 % în 2020 (previziunile din toamnă: 1,9 % în 2019; 1,8 % în 2020).
În rândul statelor membre mai mari, revizuirile în scădere ale creşterii în 2019 au fost considerabile pentru Germania, Italia şi Ţările de Jos. Numeroase state membre beneficiază în continuare de o cerere internă solidă, susţinută şi de fonduri UE.
Inflaţia preţurilor de consum din zona euro a scăzut la sfârşitul anului 2018 din cauza unei scăderi bruşte a preţurilor la energie şi a unei inflaţii mai scăzute a preţurilor la alimente. Inflaţia de bază, care exclude preţurile la energie şi la alimente, a fost scăzută pe tot parcursul anului, în pofida unei creşteri mai rapide a salariilor. În 2018, inflaţia globală (IAPC) a fost în medie de 1,7 %, în creştere de la 1,5 % în 2017. Având în vedere că estimările privind preţul petrolului pentru acest an şi anul viitor sunt mai scăzute acum decât în toamnă, se preconizează că inflaţia din zona euro va scădea până la 1,4 % în 2019, iar apoi va creşte uşor la 1,5 % în 2020. Pentru UE, se preconizează că inflaţia va fi, în medie, de 1,6 % în acest an şi va creşte până la 1,8 % în 2020.
Perspectivele economice prezintă un nivel ridicat de incertitudine, iar previziunile sunt expuse unor riscuri de evoluţie negativă. Tensiunile comerciale, care afectează de ceva timp percepţia generală asupra economiei, s-au atenuat într-o anumită măsură, dar rămân un motiv de îngrijorare. Este posibil ca economia Chinei să încetinească mai brusc decât se preconizase, iar pieţele financiare globale şi multe pieţe emergente sunt vulnerabile la schimbări bruşte ale percepţiei riscului şi ale aşteptărilor în ceea ce priveşte creşterea. Pentru UE, procesul "Brexit" rămâne o sursă de incertitudini.
Având în vedere procesul de retragere a Regatului Unit din UE, previziunile pentru 2019 şi 2020 se bazează pe o ipoteză pur tehnică de statu-quo în ceea ce priveşte structura schimburilor comerciale dintre UE27 şi Regatul Unit. Această ipoteză a fost formulată doar în scopul elaborării previziunilor şi nu are niciun impact asupra procesului care se desfăşoară în contextul articolului 50.