PRIM-VICEGUVERNATORUL FLORIN GEORGESCU: "Adoptarea monedei euro - ţinta strategică a ţării noastre"

Ţara noastră are ca ţintă strategică adoptarea monedei euro, după îndeplinirea obiectivelor privind intrarea în NATO şi aderarea la Uniunea Europeană, susţine prim-viceguvernatorul Florin Georgescu în lucrarea "Conţinutul şi calitatea politicii fiscale - în pas cu evoluţia şi obiectivele societăţii româneşti", publicat pe opiniibnr.ro.

Domnia sa susţine că, pentru realizarea acestui deziderat, pe lângă îndeplinirea în mod durabil a criteriilor de convergenţă nominală, se impune accelerarea reformelor de ordin structural, care asigură un ritm mai rapid de convergenţă reală prin creşterea PIB potenţial: "Menţinerea în mod durabil a performanţelor macroeconomice stabilite prin matricea de convergenţă nominală presupune asigurarea unor finanţe publice sănătoase pe termen mediu şi lung (deficitul bugetar, inclusiv structural, şi datoria publică, ca ponderi în PIB). Aceasta, deoarece derapajele politicii fiscal-bugetare provoacă reinflamarea inflaţiei, creşterea dobânzilor şi deprecierea cursului valutar. Sănătatea finanţelor publice depinde, în mod direct, pe de o parte, de caracterul stimulativ, dar şi echitabil al sarcinii fiscale stabilite pentru persoanele fizice şi juridice, iar pe de altă parte, de eficienţa cheltuielilor publice, îndeosebi a celor de capital. De altfel, şi din perspectiva echilibrului inter-generaţional, se impune ca volumul cheltuielilor de capital să fie cel puţin egal cu deficitul bugetar.

În planul bunurilor şi serviciilor publice destinate populaţiei în viitor, România necesită alocări suplimentare semnificative de fonduri în sectoarele sănătate, educaţie şi infrastructură fizică, în condiţiile unor venituri bugetare, îndeosebi de natură fiscală, situate la niveluri îngrijorător de joase. Astfel, ţările din zona euro, acolo unde ne dorim a ajunge cât mai rapid, dar în mod sustenabil, au avut, în anul 2016, o medie a veniturilor fiscale (impozite, taxe şi contribuţii sociale) de 41,3% din PIB, în timp ce România înregistrează un nivel de numai 26% (-15,3 pp). De menţionat că cea mai înaltă pondere în PIB a acestei categorii de venituri bugetare se înregistrează în Franţa (47,6% din PIB), iar pe ultimul loc se află Irlanda cu 23,8%. Subliniem, totodată, că tendinţa veniturilor fiscale în România, după intrarea în Uniunea Europeană (2007), se află pe o direcţie divergentă comparativ cu media UE: în România, ponderea veniturilor fiscale în PIB a scăzut cu 3 pp, de la 29% din PIB la 26% din PIB, în timp ce la nivelul UE, ponderea aceasta a crescut cu 1 pp, de la 39% din PIB la 40% din PIB.

La fel de mare este decalajul şi în ceea ce priveşte ponderea veniturilor bugetare totale în PIB, România prezentând, în anul 2016, un nivel de numai 29,5%, respectiv cu 16,1 pp mai puţin decât media ţărilor din zona euro (45,6%). Veniturile bugetare totale cele mai ridicate se înregistrează în Finlanda (53,7% din PIB), iar cele mai scăzute în Irlanda (26,8%). Şi în ceea ce priveşte acest parametru, România prezintă o evoluţie divergentă faţă de media Uniunii Europene: în timp ce faţă de anul 2006, România înregistrează o diminuare a acestor venituri cu 3,5 pp, media UE creşte cu 1 pp".

Adoptarea monedei euro presupune, în opinia domnului Florin Georgescu, realizarea în ritm accelerat a reformelor structurale şi menţinerea stabilităţii macroeconomice, concomitent cu adaptarea conţinutului şi mecanismelor politicii fiscal-bugetare la standardele modelului european.

• "Segmentul cel mai nociv din economia «ascunsă» este localizat în zona evaziunii fiscale"

Prim-viceguvernatorul BNR spune că necesitatea îmbunătăţirii substanţiale a setului de instrumente pentru aplicarea politicii fiscale este demonstrată şi de dimensiunile foarte ridicate ale economiei neoficiale ("ascunse") înregistrate în România. Domnia sa afirmă în lucrare: "Astfel, potrivit unui studiu recent (Schneider, 2017), economia «ascunsă» din ţara noastră reprezintă 26,3% din PIB (45 miliarde de euro la nivelul anului 2016), cu mult mai ridicată faţă de media ţărilor UE - 28 care se situează la 17,1% din PIB. Această contraperformanţă plasează România pe ante-penultimul loc în clasamentul european, înaintea Croaţiei cu 26,5% şi a Bulgariei cu 29,5%. Menţionăm câteva exemple de ţări din zona euro cu niveluri sub media europeană în ceea ce priveşte economia neoficială, respectiv: Austria (7,1% din PIB), Luxemburg (8,2%), Olanda (8,4%), Irlanda şi Germania (10,4%), Finlanda (11,5%), Franţa (12,8%), Slovacia (13%) etc.

Segmentul cel mai nociv din economia «ascunsă» este localizat în zona evaziunii fiscale, care cuprinde inclusiv munca neînregistrată ("la negru"), al cărei total, în România, reprezintă, pe baza cifrelor din studiul menţionat, 18% din PIB (31 miliarde de euro). A treia componentă a economiei neoficiale, potrivit sistemului european de conturi, o constituie autoconsumul (circa 8% din PIB, respectiv 14 miliarde euro), a cărui pondere ridicată este cauzată îndeosebi de numărul mare, comparativ cu statele dezvoltate, al populaţiei rurale.

Dincolo de evaziunea fiscală totală, nivelul scăzut al veniturilor fiscale este cauzat şi de gradul insuficient de colectare a impozitului pe venit, pe profit, a contribuţiilor de asigurări sociale (pensii şi sănătate) şi accizelor, care se situează între 75% şi 81% din valorile declarate, precum şi de indicele foarte redus de conformare la plata taxei pe valoare adăugată, respectiv de numai 57% din volumul cuvenit bugetului statului".

Calculele arată, potrivit domnului Florin Georgescu, că reducerea evaziunii fiscale la nivelul mediu din ţările UE-28 şi aducerea gradului de colectare a veniturilor bugetare la performanţele din statele europene dezvoltate ar permite creşterea substanţială a veniturilor fiscale, respectiv cu circa 6 puncte procentuale, ceea ce ar asigura un nivel total al acestor venituri în jur de 32% din PIB. Totuşi, şi în aceste condiţii rămâne, potrivit oficialului BNR, o diferenţă substanţială în privinţa veniturilor fiscale, respectiv de 9 puncte procentuale care trebuie recuperată, cât mai rapid, pentru ca România să atingă media ţărilor din zona euro de 41,3%.