Primul termen în procesul dintre CNSAS şi Mugur Isărescu, stabilit pe 18 septembrie

Primul termen al procesului între CNSAS şi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a fost stabilit astăzi de către instanţă să aibă loc în data de 18 septembrie, arată datele de pe portalul instanţelor de judecată. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) îl cheamă în judecată pe Isărescu pentru constatarea calităţii de lucrător/colaborator al Securităţii.

CNSAS susţine, în documentul trimis instanţei, că Mugur Isărescu ar fi fost recrutat de Securitate pe când era cercetător la Institutul de Economie Mondială. Documentele din dosarele Securităţii invocate de CNSAS arată că Isărescu ar fi fost folosit de Securitate ca persoană de sprijin/sursă încă din 1979. El ar fi dat note cu numele conspirativ Manole.

Pe parcursul colaborării cu Securitatea, el a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări, susţine CNSAS, care indică două note informative: una din 16 decembrie 1987 şi una din 5 martie 1985.

CNSAS arată că informaţiile furnizate de către Isărescu vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată şi a dreptului la libertatea cuvântului.

Conform acesteia, în cele două note redactate de mână şi semnate cu numele conspirativ, acesta informa Securitatea despre comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai.

Astfel, în legătură cu atitudinea unui anume I.D., Isărescu a scris că "are răbufniri destul de dese de nemulţumire faţă de aspecte sociale precum transportul în comun din Drumul Taberei (acuză că îi răpeşte mai mult de o oră), încălzirea locuinţei, aprovizionarea cu alimente, programele de televiziune. Are tendinţa de a face comparaţii cu situaţia din alte ţări". A doua notă, din 1985, se referă la un anume D.W.: "În discuţii a menţionat dificultăţile întâmpinate de membrii comunităţii diplomatice din Bucureşti în această iarnă (în legătură cu asigurarea gazelor şi căldurii). A arătat că diplomaţii acreditaţi la Bucureşti îşi exprimă nedumerirea în legătură cu acest lucru, întrucât de regulă membrii corpului diplomatic sunt protejaţi în orice ţară, în România însă ei au stat în condiţii mai dificile decât populaţia. A manifestat interes faţă de eventualele măsuri care vor fi luate în România pentru depăşirea acestor dificultăţi".

CNSAS arată: "Comentariile legate de nivelul de trai reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist".

Consiliul arată că, pe baza informaţiilor furnizate "cu solicitudine" de către Isărescu, ofiţerii Securităţii au dispus "notă de verificare şi cunoaştere" şi verificarea relatării acestuia cu înregistrările făcute pe bandă de la discuţia cu diplomatul străin. CNSAS nu indică însă dacă Securitatea a luat măsuri coercitive împotriva celor două persoane despre care Isărescu a dat note informative.

Consiliul mai susţine că Isărescu "nu a menajat interesele persoanei denunţate, nu a avut o atitudine precaută şi nici de protejare a celui denunţat. A vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată a celui denunţat, atât timp cât a acceptat că persoana denunţată putea să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţului său".

Amintim că CNSAS a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al Securităţii. Acţiunea CNSAS vine după ce, în urmă cu circa un an, avocatul Piperea a sesizat Consiliul despre colaborarea guvernatorului BNR cu Securitatea.

La începutul lunii martie 2017, cotidianul România Liberă a scris că Mugur Isărescu a dat note informative la Securitate, sub numele de cod "Manole".

Răspunsul Guvernatorului Băncii Centrale la aceste acuzaţii a fost dat în cadrul unui interviu publicat în Jurnalul Naţional la începutul anului. Şeful BNR arăta, printre altele: "Activitatea mea de dinainte de 1989 este arhicunoscută. Am lucrat timp de 17 ani într-un singur loc, la Institutul de Economie Mondială. (...); Institutul avea într-adevăr o poziţie specială în epocă. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa preţuri, evoluţii de cursuri valutare, ştiri din economia mondială etc. Analizele cercetătorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la instituţiile abilitate, la Ministerul Comerţului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceauşescu. Având în vedere importanţa şi destinaţia acestora, era precizat cu iniţiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografă. Din acest motiv, probabil, au apărut, şi continuă să prezinte interes şi astăzi, întrebările legate de activitatea IEM".