Mai multe companii producătoare de energie din Uniunea Europeană avertizează că planurile Comisiei Europene privind limitarea utilizării cărbunelui ar putea avea consecinţe nedorite, încurajând companiile de utilităţi să construiască mai multe centrale pe gaz în loc să investească banii în energiile verzi, informează Bloomberg, citată de Agerpres.
Comisia Europeană analizează o directivă care ar împiedica termocentralele pe bază de cărbune să primească sprijin în conformitate cu piaţa de capacitate a UE, care este destinată să asigure livrări stabile de electricitate în momentele în care instalaţiile de producţie a energiei eoliene şi fotovoltaice nu funcţionează.
Companiile de utilităţi ar putea răspunde la acest plan prin construcţia de noi centrale pe bază de gaze naturale, care sunt mai curate decât cărbunele, dar generează şi gaze cu efect de seră, considerate vinovate de încălzirea globală, avertizează Eurelectric, un grup de lobby care îi reprezintă pe marii producători de electricitate. "Propunerea ar face un deserviciu tranziţiei energetice. Ceea ce este trecut cu vederea în propunere este că poate prejudicia activele care nu se bazează pe cărbune. De exemplu, poate afecta activele care susţin instalaţiile regenerabile când nu suflă vântul", susţine secretarul general al Eurelectric, Kristian Ruby.
Directiva UE ar exclude de pe piaţa de capacitate orice producător de electricitate cu emisii de carbon de peste 550 de grame per kilowatt oră, un prag care exclude cărbunele din sistem. Grupul de lobby Eurelectric sugerează ca europarlamentarii să se concentreze pe repararea Sistemului de Tranzacţionare a Emisiilor, unde costul poluării a scăzut cu 70% după 2008, ca urmare a surplusului de permise de poluare utilizate pe piaţă.
Uniunea Europeană vrea să fie în fruntea eforturilor de combatere a modificărilor climatice şi, de asemenea, să crească securitatea energetică a blocului comunitar prin reducerea dependenţei de combustibili fosili. Ţinta UE pentru 2030 este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% comparativ cu 1990, precum şi creşterea ponderii energiilor regenerabile până la 27%.