PRODUCĂTORII DE MEDICAMENTE: Taxa clawback bagă sistemul sanitar în criză

• Ministrul Sănătăţii: "Se caută soluţii pentru situaţia creată"

Aplicarea taxei clawback în formula actuală ar putea avea consecinţe negative şi ireversibile asupra întregului sistem de sănătate, au anunţat, ieri, producătorii de medicamente. Reprezentanţii Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi cei ai Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) au acuzat, din nou, ieri, autorităţile, de data aceasta la unison, într-o conferinţă comună, pentru forma pe care o are taxa clawback.

Potrivit acestora, plata taxei ar obliga companiile farmaceutice să restrângă producţia sau importul de medicamente existente pe lista de produse compensate şi să îşi reducă personalul pentru limitarea costurilor. De asemenea, unii dintre producători ar putea intra în insolvenţă sau şi-ar putea retrage activitatea de pe piaţa locală.

În acelaşi timp, potrivit legii, neachitarea taxei clawback de către o companie va aduce cu sine eliminarea din lista de medicamente compensate şi gratuite a tuturor medicamentelor acelui producător.

"Taxa clawback este nesustenabilă, iar cuantumurile impuse pentru trimestrul întâi al anului 2012 sunt relevante în acest sens. Încercarea de a forţa industria de medicamente să finanţeze întregul deficit din sistemul de sănătate nu poate duce decât la distrugerea acesteia, în detrimentul pacienţilor şi al economiei româneşti. Producătorii de medicamente generice nu dis-pun de sumele necesare pentru plata impunerilor din trimestrul întâi al acestui an, perioadă pentru care încasează banii în prima parte a anului 2013", a declarat Dragoş Damian, preşedintele APMGR.

Dacă aceştia nu-şi achită obligaţia de plată la data scadentă, riscă să fie penalizaţi, "întrucât taxa clawback este o obligaţie fiscală", potrivit domniei sale, care solicită anularea plăţii taxei clawback aferentă primului trimestru al lui 2012.

Reprezentanţii industriei, care subliniază că, potrivit legii, taxa clawback ar trebui să asigure controlul pieţei farmeceutice, nu deficitul din sistem, au anunţat că nivelul acesteia, de 400 milioane de lei în primele trei luni ale anului în curs, reprezintă 33,6% din valoarea medicamentelor compensate consumate în această perioadă.

Regis Lhomme, preşedintele ARPIM, a precizat: ,,În ultimele trei săptămâni, am avut discuţii cu reprezentanţii Guvernului, în care am explicat pe larg consecinţele unei taxe atât de mari. Deşi Minis-terul Sănătăţii a înţeles situaţia critică cauzată de principiile greşite ale taxei clawback, nu s-a găsit, încă, o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme. În prezent, este de datoria noastră să semnalăm iminenţa unei crize fără precedent şi este responsabilitatea statului de a rezolva această criză generată şi agravată pe parcursul ultimilor ani. Producătorii internaţionali doresc să sprijine şi pe viitor Guvernul pentru menţinerea medicamentelor pe piaţă, însă cer soluţii de acoperire a deficitului bugetar al fondului de sănătate şi o schimbare radicală a principiilor taxei de clawback, astfel încât ea să reprezinte un element de control echitabil al pieţei şi nu unul de blocare a acesteia. Condiţiile actuale ale taxei clawback elimină orice garanţie că membrii noştri îşi vor putea menţine activitatea la acelaşi nivel de implicare în România".

Producătorii de medicamente au anunţat că valoarea taxei pentru primele trei luni ale lui 2012 s-a dublat faţă de cea din ultimul trimes-tru al anului trecut, în condiţiile în care piaţa de profil a scăzut cu circa 3%, menţionând că ei nu mai pot acoperi deficitul bugetar şi deficienţele de sistem.

În acelaşi timp, sursele citate au subliniat că, în cadrul întâlnirilor din ultima vreme, reprezentanţii Ministerului Finanţelor "au recunoscut" că, anul trecut, consumul de medicamente, în baza căruia a fost stabilit bugetul, a fost calculat greşit, la 5,7 miliarde lei, în timp ce consumul real a fost de 6,8 miliarde lei. Reprezentanţii industriei spun că circa 30% din datele furnizate de casă sunt eronate.

Companiile membre ARPIM şi APMGR solicită guvernului modificarea acestei taxe şi propune următoarele măsuri de schimbare a legislaţiei referitoare la taxa clawback: considerarea preţului de producţie ca bază de calcul, eliminându-se din aceasta adaosurile distribuitorilor si ale farmaciilor, precum şi TVA; calcularea taxei în raport cu bugetul total cheltuit pentru medicamentele compensate în anul precedent; asigurarea transparenţei datelor folosite de CNAS pentru calculul taxei şi auditarea felului în care acestea se obţin; achitarea taxei după încasarea banilor datoraţi de statul român producătorilor de medicamente.

În opinia producătorilor, pentru prevenirea unei crize în domeniu este necesară "suspendarea imediată a legii clawback, până la modificarea ei în colaborare cu Parlamentul României şi în respectul principiilor economice şi al practicilor europene", precum şi "bugetarea corectă a nevoii de medicamente din România, pornind de la consumul real din anul precedent (6,8 miliarde în 2011), prin rectificarea calculelor greşite care au ieşit la lumină cu ocazia transmiterii de către CNAS a facturilor către producătorii de medicamente, în data de 5 mai 2012". Aceştia au subliniat că facturile ar fi trebuit să fie transmise către companii, începând din 15 martie 2012.

ARPIM şi APMGR solicită implicarea premierului Victor Ponta şi a miniştrilor finanţelor, economiei şi mediul de afaceri, pentru soluţionarea situaţiei din sănătate.

Ministrul Sănătăţii Vasile Cepoi s-a arătat îngrijorat de reacţia producătorilor şi importatorilor de medicamente referitoare la taxa de clawback.

Potrivit unui comunicat de presă, oficialul i-a asigurat pe reprezentanţii industriei "că se caută soluţii pentru situaţia creată": "Sunt preocupat de această problemă încă de la începutul mandatului. Din păcate, este o situaţie pe care am preluat-o şi pe care încercăm să o rezolvăm în timp record, pentru că tensiunile apărute pot duce la situaţia unui blocaj în aprovizionarea cu medicamente. Cred că numai împreună, prin dialog şi transparenţă, putem rezolva problemele. Am avut mai multe întâlniri cu reprezentaţii Ministerului Finanţelor şi deja avem câteva variante de lucru. Am solicitat şi sprijinul premierului României, domnul Victor Ponta, care va convoca astăzi (n.r. ieri) o întâlnire cu toate autorităţile implicate, începând de la Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate, Ministerul de Finanţe".

Ministrul Cepoi a făcut apel către reprezentaţii sectorului, avertizându-i asupra consecinţelor sociale şi economice deosebit de grave ale eventualelor acţiuni de a se retrage de pe piaţă, subliniind că deja există o situaţie dificilă cu aprovizionarea citostaticelor ieftine, care nu mai prezintă interes comercial pentru producători şi importatori, care afectează grav pacienţii cu afecţiuni oncologice.

Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii CNAS nu au răspuns solicitării noastre în care le-am cerut opinia legată de afirmaţiile făcute, ieri, de producătorii de medicamente.