PROF. DR. ING. EDEN MAMUT, DIRECTOR INSAE: "Putem avea combustibil pe bază de hidrogen, la costuri rezonabile"

Reporter: Dezbaterea din 27 mai privind Ro-Hydrohub reprezintă un moment de cotitură în domeniul energiilor regenerabile din ţara noastră, care poate schimba tot ce s-a gândit în privinţa strategiei energetice din România pentru următorii 30 sau 50 de ani. În ce punct ne aflăm cu privire la folosirea hidrogenului ca vector alternativ de energie?

Eden Mamut: În acest moment, împreună cu Transgaz şi Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie, am dezvoltat un raport de ţară cu privire la injectarea hidrogenului pe reţelele şi magistralele de gaze naturale. La nivel european se va începe cu o injectare de 20%, urmând să se ajungă pe unele magistrale chiar la 80%.

Reporter: Care sunt costurile implementării proiectelor gândite de hub-ul pentru hidrogen care va fi constituit la Râmnicu-Vâlcea?

Eden Mamut: Noi încercăm să nu pierdem contactul cu competitorii europeni, dar avem nevoie de un cost de producţie rezonabil, ce depinde de mai mulţi factori. Pentru un cost ieftin este nevoie de sursă ieftină de energie regenerabilă. Noi avem acest tip de energie în zona Dobrogei, unde avem mai multe parcuri eoliene. Din păcate, eolienele din Dobrogea au perioade îndelungate în care nu funcţionează, deoarece nu există în sistemul naţional capacitatea de înmagazinare a energiei pe care o pot produce acestea în urma funcţionării la parametri optimi.

Reporter: Cum rezolvăm problema înmagazinării?

Eden Mamut: Prin folosirea în domeniul energiei a hidrogenului, mărirea capacităţii de înmagazinare în acest domeniu fiind prima aplicaţie în care putem folosi rezultatele cercetării din hub-ul de la Râmnicu-Vâlcea. De altfel, zona de impact a noii tehnologii în România va fi stocarea energetică, deoarece stocarea pe hidrogen este singura scalabilă şi posibil să fie instalată în orice zonă, putând furniza servicii pe perioadă de timp nedefinită. Vom avea nevoie de stocaj, cu ajutorul hidrogenului, pentru că se preconizează că putem produce cantităţi mari de energie electrică. Aplicaţiile hidrogenului în acest domeniu sunt multiple. De exemplu el poate fi folosit la decarbonarea consumului de energie din oţelării, din fabricile de îngrăşăminte şi amoniac, şi din alte domenii industriale. Mai mult, Comisia Europeană a investit peste 600 de milioane de euro în ultimii 15 ani în cercetare pe domeniul hidrogeniului pentru a fi folosit drept combustibil pentru orice tip de transport.

• Maximum 10 ani - orizont de aşteptare în România pentru hidrogenul-combustibil

Reporter: Specialiştii discută despre necesitate realizării unor depozite de stocare a energiei, pe bază de hidrogen, în zona litoralului. Ce posibilităţi există în Dobrogea în acest moment?

Eden Mamut: Pentru că tot am vorbit despre eolienele din Dobrogea, există posibilitatea cuplării de electrolizoare pentru ca energia eoliană să fie convertită în separarea hidrogenului de gazul metan. Menţionez că rafinăria Petromidia are o uzină de hidrogen pe care îl foloseşte pentru ridicarea calităţii motorinei şi că uzina respectivă ar putea fi folosită pentru descompunerea gazului metan.

Reporter: Putem avea energie pe bază de hidrogen la un cost rezonabil?

Eden Mamut: Aşa cum am mai spus, oportunităţile în domeniul hidrogenului sunt foarte mari. Oxigenul care va rămâne din descompunere ar putea să fie barbotat în apă şi să se reducă astfel eutrofizarea, adică înflorirea algelor în sezonul estival. De aceea consider că putem avea hidrogen la costuri rezonabile. Mai ales dacă în acest proiect major se va implica şi industria românească pentru realizarea de capacităţi menite să folosească energia produsă din hidrogen.

Reporter: Care este orizontul de timp în care România ar putea folosi noul tip de energie?

Eden Mamut: Viitorul ne va arăta potenţialul total al folosirii hidrogenului. Abia peste 10 sau 20 de ani vom avea o imagine clară cum putem folosi hidrogenul şi cum ne va ajuta la reducerea de emisii de CO2 şi a combustibililor fosili. Putem avea proiecte relevante în următorii cinci sau zece ani, cum ar fi mici flote de autobuze, deservite de lanţuri de producere a hidrogenului şi staţii de reîncărcare. Apoi, în următorii 20 de ani, aceste proiecte se pot generaliza şi putem ataca şi zona rurală, unde să furnizăm energie pe bază de hidrogen, aşa cum doreşte Ministerul Fondurilor Europene.

Reporter: Am înţeles că în domeniul cercetării şi inovării, derulaţi un proiect important în cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa.

Eden Mamut: Avem o veste pe care o aşteptam de ceva vreme şi cu toate că s-a lăsat cam mult aşteptată, am primit recent contractul de finanţare semnat de Monica Anisie, ministrul Educaţiei şi din această lună începem implementarea proiectului "Dezvoltarea infrastructurii de calcul numeric a Universităţii "Ovidius" din Constanţa pentru modelare numerică, simulare şi procesare de structuri masive de date prin realizarea unui centru de date de tip Cloud", acronim Ovidius Cyber Cloud.

• Ovidius Cyber Cloud - bază pentru aplicaţiile destinate oraşelor-inteligente

Reporter: Care sunt obiectivele şi rezultatele aşteptate în urma implementării proiectului menţionat?

Eden Mamut: Finanţarea a fost obţinută prin competiţie la un apel pe proiecte pentru fonduri structurale în cadrul Planului Operaţional Competitivitate. Durata proiectului este de 20 de luni, iar valoarea totală a proiectului este de 5 milioane lei. Prin implementarea acestui proiect în cadrul Universităţii "Ovidius" din Constanţa se va realiza o infrastructură modernă de centru de date de tip cloud pentru calcule ştiinţifice de înaltă performanţă. De asemenea, vor fi stabilite procedurile de operare şi administrare ale centrului de date, atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic. Implementarea proiectului se va realiza la INSAE, de către un colectiv interdisciplinar de cadre didactice şi cercetători şi va include dezvoltarea de aplicaţii pentru domeniul ştiinţelor inginereşti respectiv al sistemelor integrând nanotehnologii şi nanomateriale, aplicaţii de procesare a datelor pentru soluţii de tip "oraşe inteligente" şi aplicaţii în domeniul tele-medicinei.

Reporter: Vă rog să ne prezentaţi succint istoria acestui proiect.

Eden Mamut: În urmă cu aproape 10 ani, odată cu înfiinţarea INSAE, am început să dezvoltăm şi baza de calcul pentru activităţi de modelare şi simulare. Am început prin realizarea de reţele de calculatoare obişnuite - clustere Linux, pe care am rulat aplicaţiile iniţiale, apoi am început să scriem proiecte pentru finanţarea unor proiecte de infrastructură digitală relevante, am primit spijin din partea IBM şi HP şi astfel am realizat un nod de calcul de mică capacitate pe care am început să rulăm aplicaţii, să colaborăm cu firme de aplicaţii inginereşti cum este PTC şi tot aşa căpătând încredere în noi şi abordând mereu proiecte mai ambiţioase. Un moment, de referinţă l-a constituit partneriatul semnat cu Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei şi astfel, am devenit membrii ai reţelei naţionale de calcul de înaltă performanţă şi parte din reţeaua europeană EGI. De asemenea, avem o colaborarea de excepţie cu reţeaua ISCU - World Data System.

Reporter: Ce oportunităţi va deschide acest proiect?

Eden Mamut: După finalizarea implementării proiectului, cadrele didactice şi studenţii implicaţi în proiecte de cercetare vor avea acces atât la resursele de calcul şi procesare de date din cadrul centrului de date al Universităţii, dar şi la resursele ce vor fi disponibile prin integrarea în reţeaua naţională şi respectiv reţeaua europeană de calcul în Cloud - EGI.

Dar oportunităţile depăşesc comunitatea universitară. Avem colaborări cu mai multe întreprinderi din domeniul energetic pentru a dezvolta modele de calcul pentru simularea unor procese complexe menite să asigure optimizarea unor sisteme care folosesc energie solară, eoliană sau recuperează fluxuri reziduale din procese industriale.

• Proiecte smart pentru comunitatea locală

Reporter: Care sunt proiectele realizate pe baza acestor colaborări?

Eden Mamut: Avem în acest moment în derulare un proiect cu Radet Constanţa privind reconversia unui punct termic într-o centrală termică de cartier, prin folosirea a 100 de panouri solare şi două boilere pe peleţi. Acest concept va fi modelat şi oglindit într-o aplicaţie digitală prin care se va realiza o dublă urmărire a activităţii din centrala termică: una făcută prin dispeceratul Radet şi alta făcută din laboratul pentru studenţi din cadrul Universităţii Ovidius. Menţionez că avem diverse colaborări privind sursele regenerabile de energie şi modul în care acestea ar putea reduce emisiile de CO2. În cadrul unui proiect european, am dezvoltat o platformă software pentru recuperarea fluxurilor reziduale de energie termică din întreprinderile industriale, mai ales din cadrul celor care produc materiale pentru sectorul construcţiilor. Platforma propune o analiză, un calcul tehnico-economic şi cuplarea acestor fluxuri reziduale de energie termică la reţeaua de agent primar a Radet Constanţa. Acest proiect aduce beneficii atât regiei de termie, ce are astfel o sursă alternativă de energie termică, cât şi agentului economic care mai obţine o sursă de venit.

Reporter: Ce alte proiecte mai aveţi în derulare?

Eden Mamut: Mai colaborăm cu departamentul de transport din cadrul Primăriei Municiului Constanţa, CT Bus şi Confort Urban pentru realizarea de modele de analiză şi suport de decizie pentru datele de trafic. Platforma realizată pentru aceste societăţi este în acelaşi timp o interfaţă de asistenţă pentru publicul larg şi turişti, care primesc informaţii privind mijloacele de transport şi opţiunile de deplasare către principalele atracţii de pe litoral.

Colaborăm cu mai mulţi parteneri europeni pentru procesarea datelor satelitare pentru monitorizarea a mediului şi pregătim aplicaţii cum ar fi eroziunea în zone costiere, poluare cu particule solide în apele costiere sau dejecţiile provenite de la nave.

Prin implementarea tuturor acestor proiecte, noi devenim un nod în cadrul reţelei europene EDI şi putem avea acces la bazele de analiză şi procesare date ale partenerilor din toate celelalte noduri. Totodată putem face aplicaţii mai mari, chiar pentru platformele offshore, prin folosirea datelor satelitare, a informaţiilor neclasificate, a datelor de la Autoritatea Navală Română şi de la alte instituţii care să fie integrate într-o analiză big-data pentru a se identifica o serie de vulnerabilităţi, cum ar fi de exemplu apariţia unor pete de petrol.

Reporter: Vă mulţumim.