PROIECT UDMR: "Curtea Constituţională să se pronunţe în cel mult 30 de zile de la depunerea sesizării"

Trei deputaţi UDMR - Marton Arpad, Kerekes Karoly şi Mate Andras - au depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege de modificare a Legii de funcţionare şi organizare a Curţii Constituţionale prin care să fie prevăzută obligativitatea ca judecătorii CCR să se pronunţe asupra unei sesizări de neconstituţionalitate în termen de 30 de zile de la depunerea ei.

Proiectul celor trei deputaţi UDMR, aflat în dezbatere publică, prevede introducerea unui nou alineat la articolul 18 al Legii 47/1992: "Curtea Constituţională se pronunţă în cel mult 30 de zile de la sesizare".

Iniţiatorii menţionează faptul că prevederi similare există şi în legislaţia altor state. "Nesoluţionarea în timp a sesizărilor privind neconstituţionalitatea legilor înainte de promulgare poate afecta grav drepturile omului, printre care şi drepturile fundamentale constituţionale ale cetăţenilor, viaţa politică, economică şi socială a ţării sau chiar şi relaţiile internaţionale", argumentează cei trei deputaţi în expunerea de motive, potrivit News.ro.

Pentru această lege, forul decizional este Senatul.

În momentul de faţă, legea nu impune judecătorilor CCR un termen limită la care să se pronunţe de la data depunerii sesizării de neconstituţionalitate. Legea 47/1992 fixează, "de regulă", un termen de 90 de zile Curţii pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial şi asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.

De asemenea, Curtea Constituţională are, tot "de regulă", un termen de 30 de zile pentru pronunţare, nu de la depunerea sesizării, ci de la dezbaterea ei în şedinţa de plen a Curţii. Singurul termen obligatoriu este ca redacţarea deciziilor să se facă în 30 de zile de la pronunţarea lor.

În practica CCR unele decizii au fost amânate de mai multe ori fie din cauza aglomerării cauzelor pe rolul Curţii, fie pentru discuţii suplimentare. Astfel, CCR a decis abia 11 octombrie că este neconstituţională legea prin care parlamentarii care şi-au angajat rude la cabinet înainte de 2013 sunt absolviţi de acuzaţia de conflict de interese. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost depusă la sfârşitul lunii iunie, însă CCR a amânat de mai multe ori pronunţarea.

Tot pe 11 octombrie, CCR a amânat pronunţarea legată de sesizările privind neconstituţionalitatea Legii dării în plată. De la intrarea în vigoare a legii, pe 13 mai, s-au adunat peste 500 de sesizări ale băncilor legate de această lege, dintre care jumătate doar de la jumătatea lunii septembrie.