PROMISIUNI ÎN AN ELECTORAL: Numai lapte şi miere pentru ţărani, după aderarea la Uniunea Europeană

• Firmele din industria alimentară vor putea pătrunde pe piaţa europeană, în principal cu ulei şi cu lapte de capră

Autorităţile prezintă aderarea la Uniunea Europeană ca fiind numai "lapte şi miere", deşi în zona rurală vor exista mari probleme după 2007, a arătat, ieri, analistul economic Ilie Şerbănescu, în cadrul unei conferinţe dedicate industriei alimentare. Domnia sa a menţionat că aproximativ 3 milioane de producători agricoli nu vor mai putea lucra pămîntul după aderare, din raţiuni ce ţin de creşterea productivităţii. Mai mult, populaţia, mai ales cea rurală, se va confrunta cu o creştere generalizată a preţurilor, aşa cum se întîmplă acum în Ungaria.

Analistul economic s-a arătat pesimist în privinţa dezvoltării sectorului agricol şi alimentar după 2007, în condiţiile în care, în prezent, ţara noastră importă mai multe produse agroalimentare decît exportă.

"UE nu are nevoie de producători, ci de consumatori, ori în condiţiile în care acum importăm masiv produse alimentare, nu cred că din 2007 firmele româneşti vor rezista concurenţei, fără un potenţial financiar substanţial", a mai spus Şerbănescu.

Ministerul Agriculturii crede că banii europeni vor îndulci "pilula" pentru fermieri

"În primii trei ani după integrare, ţara noastră va primi de la Uniunea Europeană circa 2,3 miliarde de euro, bani care se vor îndrepta către pensionarea anticipată, stimularea tinerilor fermieri, investiţii, servicii şi consultanţă", afirmă Daniel Constantin, şeful corpului euroconsilierilor pentru integrare, din MAPDR. Aceşti bani vor reduce, în opinia oficialului MAPDR, dificultăţile întîmpinate de către ţărani în momentul aderării. În privinţa negocierilor de aderare, şeful euroconsilierilor ne-a declarat că acestea au avut succes, din moment ce ţara noastră a obţinut o cotă triplă de procesare faţă de nivelul actual. Totuşi, după cum a recunoscut şi Daniel Constantin, cota de lapte procesat este inferioară consumului intern, care se ridică la 5 milioane de tone.

În ceea ce priveşte creşterea preţurilor după momentul aderării, acestea vor fi parţial atenuate de sporirea veniturilor din mediul rural, ca efect al liberalizării schimburilor comerciale cu restul Uniunii Europene, a adăugat oficialul MAPDR.

Uleiul de floarea soarelui şi laptele de capră - atuurile româneşti pe piaţa europeană

Singurele sectoare în care România s-ar mai putea orienta pe piaţa UE sînt cele de producţie şi procesare a cărnii şi a uleiurilor animale şi vegetale, ţările UE fiind importatoare de astfel de produse, potrivit spuselor lui Cezar Mereuţă, vicepreşedintele Centrului Român de Modelare Economică. În rest, produsele româneşti ar trebui să se orienteze către ţări terţe, din afara UE. Cum carnea de porc este deocamdată deficitară pe plan intern, rezultă că vom avea şanse mai bune cu uleiurile.

"Exportăm ulei de floarea soarelui şi vom continua să facem acest lucru şi după 2007, singura problemă a producătorilor noştri fiind preţul", ne-a declarat Viorel Zichil, preşedintele asociaţiei patronatului din industria uleiului, "Ulprod".

O altă nişă de piaţă pentru produsele noastre ar fi, potrivit lui Ilie Şerbănescu, laptele de capră şi produsele derivate, deoarece cererea depăşeşte cu mult oferta din Uniunea Europeană.

Tudorel Baltă, director în MAPDR, a declarat că, deşi exporturile sînt importante, soarta industriei alimentare se va decide după 2007 pe plan intern, în momentul în care produsele occidentale vor invada piaţa internă. Potrivit MAPDR, sectorul industriei alimentare şi al băuturilor din ţara noastră a atins, în 2002, un nivel de circa 5,52 miliarde de euro. O piaţă destul de atractivă pentru exportatorii europeni...