PROTEST AL BICICLIŞTILOR PE 25 APRILIE ONG: Bucureşti - capitala Europeană cu mai puţin de 6 km piste pentru biciclete

Pe 25 aprilie, bicicliştii din Bucureşti vor ieşi, pentru a şasea oară, în stradă pentru a solicita administraţiei publice locale un "Oraş pentru oameni!", potrivit unui comunicat semnat de Comunitatea Bicicliştilor din Bucureşti.

Capitala României este pe locul opt în lume în ceea ce priveşte congestiile de trafic (conform Washington Post) şi a doua cea mai poluată capitală din Europa (conform datelor din 2012 ale Agenţiei Europene de Mediu).

"În aceste condiţii, dezvoltarea infrastructurii care să încurajeze utilizarea transportului alternativ este o măsură urgentă şi obligatorie. Cu toate acestea, în 2015, Bucureştiul are 5,97 km piste pentru utilizarea bicicletei", potrivit sursei citate.

Cei aproape şase km de piste pentru biciclete sunt deschişi circulaţiei pe: Strada Liviu Rebreanu (1, 67 km), Strada Buzeşti (1,24 km), Bulevardul Aviatorilor (2,11 km), Bulevardul Prezan (0,5 km), Strada Constantin Marinescu (0,45 m).

Comunitatea prezintă o analiză a acestor piste, prezentate în raportul Organizaţiei pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR): "În 2013 a fost deschisă circulaţiei pista de pe Liviu Rebreanu - repetă greşelile pistelor desfiinţate în anii trecuti (lăţime 1m, nu ţine cont de principiile fluidităţii, siguranţei, pune în pericol pietonii şi bicicliştii). În 2014 a fost inaugurată pista de pe Buzeşti: cei 76 de cm lăţime utilizabili nu oferă siguranţă la efectuarea manevrei de depăşire, maşinile o folosesc drept parcare, fantele gurilor de canalizare sunt de-a lungul direcţiei de mers, ceea ce poate provoca accidente prin blocarea roţilor sau spargerea anvelopei; Pista de pe Bulevardul Aviatorilor: dublu sens (1m lăţime pe sens) - este întreruptă de o parcare şi se opreşte în liftul de la metrou. Pista de pe Bulevardul Prezan: 1 m lăţime, insfucient pentru a fi considerată o infrastructură sigură pentru utilizatori. Pista de pe strada Constantin Marinescu: fără a fi semnalată în documentele oficiale (Administraţia Străzilor sau Brigada Rutieră) pune în pericol atât pietonii, cât şi bicicliştii. Pista de pe Calea Victoriei: încă nerecepţionată, are o lăţime de 300 cm; este delimitată de bolarzi de beton, situaţie care pune în pericol bicicliştii (urmările unui accident minor pot fi agravate de contactul cu bolarzii). Lucrările nu au prevăzut pe partea carosabilă un sistem de scurgere a apelor pluviale, pistele devenind căi de acumulare a apei spre scurgerile vechi); săptămâna trecută (9 aprilie) în zonă au apărut indicatoare conform cărora este interzisă utilizarea pistei, aceasta nefiind recepţionată".

Potrivit Comunităţii biciliştilor din Bucureşti, proiectele administraţiei publice locale din Bucureşti, de-a lungul anilor, au dat dovadă de lipsă de angajament cu privire la infrastructura dedicată utilizării bicicletelor în oraş (informaţii preluate din acelaşi raport al OPTAR): "în anii '70 prima pistă pentru biciclete din Bucureşti, pe şoseaua Colentina (separată de traficul motorizat şi de traficul pietonal). În 2007, aceasta a fost dezafectată pentru a face loc parcărilor auto. În 2002 - pista de bicicletă care să lege Grozăveşti de Universitate. Din cauza unei dispute între Primarul General (Traian Băsescu) şi Primarul Sectorului 5 (Marian Vanghelie), proiectul a fost abandonat. În 2005 - se interzice utilizarea bicicletei pe marile bulevarde din Bucureşti; la presiunea societăţii civile, s-a revenit asupra acestei decizii. În perioada 2007-2013 - 39 de piste pentru utilizarea bicicletei au fost recepţionate (174 km, conform declaraţiei Primarului Capitalei, mai puţin de 100 km, conform măsurătorilor). Dintre acestea, 37 au fost «desfiinţate temporar» de poliţie pentru că nu respectau prevederile Codului Rutier. Pentru a restricţiona accesul bicicliştilor pe aceste benzi, au fost instalate semne cu «accesul interzis bicicletelor», fără însă a avea semne adiţionale de clarificare a ariei de aplicare, inducând în eroare participanţii la trafic şi chiar poliţiştii. Acest lucru a dus la sancţionarea unui biciclist care mergea, regulamentar, pe calea rutieră. Amenda a fost anulată în instanţă. În 2012 se constituie Grupul de lucru pentru Mobilitate Urbană din cadrul Primăriei Generale; de la înfiinţare şi până acum niciun proiect al Primăriei pentru infrastructură pentru biciclete nu a fost supus dezbaterii grupului. Programul «O bicicletă pentru fiecare» - 2010: Primăria Capitalei a achiziţionat 400 de biciclete ce ar fi trebuit să fie închiriate gratuit. OPTAR a identificat zece dintre biciclete în curtea Administraţiei Străzilor din Bucureşti şi alte zece în curtea Regiei Autonome de Transport Bucureşti. Toate erau într-o stare avansată de degradare şi încă purtau protecţiile de plastic iniţiale, semn că nu au fost utilizate vreodată. Pe 29 aprilie 2014: «Proiect privind implementarea unui sistem de transport cu bicicleta în zona centrală a Municipiului Bucureşti»: a fost aprobată includerea în bugetul Primăriei a sumei de 44,63 milioane de lei, alocate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. Nu există nici acum, la un an distanţă, un proiect pentru utilizarea acestor fonduri, cu toate că a fost prezentată presei chiar şi o hartă cu cei 100 de km de străzi pe unde urmau să se realizeze piste pentru biciclete".

Pe 25 aprilie de la 14:30, la intrarea Charles de Gaulle a Parcului Herăstrău, comunitatea bicicliştilor din Bucureşti este aşteptată în stradă să solicite autorităţilor publice să aşeze infrastructura dedicată transportului alternativ pe agenda publică.