Protocoalele secrete, sub lupa CCR

Curtea Constituţională a României urmează să se pronunţe, astăzi, cu privire la aplicarea protocoalelor de colaborare încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu Parchetul General în anii 2009 şi 2016.

Sesizarea a fost formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi se referă la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema respectivelor protocoale de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.

Punctele de vedere ale Parlamentului şi Parchetului General au fost prezentate în şedinţa publică a CCR din 28 noiembrie, iar atunci magistraţii constituţionali au amânat luarea unei decizii.

Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, a arătat că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus justiţia de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă. Iordache a spus: "Sunteţi astăzi chemaţi să daţi o decizie care să condamne legăturile secrete dintre justiţie şi serviciile de informaţii. (...) Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională existent în prezent între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte, pe de o parte, Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, (...) conflict constând în faptul că Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor cu SRI (...), şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit SRI cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor. (...) Acţionând în acest mod, conferind, prin acte secrete, SRI competenţe acolo unde Parlamentul nu le-a prevăzut sau chiar le-a interzis, Ministerul Public s-a comportat ca legiuitor, interferând în mod discreţionar în atributul exclusiv al Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a ţării".

Procurorul Iuliana Nedelcu, reprezentantul Ministerului Public, a precizat că activitatea SRI este verificată de Parlament, iar dacă Legislativul şi-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuţia constituţională, ar fi identificat din vreme situaţia sesizată la CCR privind protocoalele cu SRI. Magistratul Nedelcu a precizat: "Parlamentul verifică inclusiv activitatea CSAT, adică a autorităţii autonome învestită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea Serviciului Român de Informaţii. (...) Or, în tot acest context din care rezultă controlul efectiv şi direct al Parlamentului asupra Serviciului Român de Informaţii, credem că este justificată solicitarea de a reconfigura cadrul procesual creat prin prezenta sesizare, în sensul acordării calităţii de parte Parlamentului, alături de Ministerul Public, în conflictul cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conduita generatoare a acestui conflict ar consta în exercitarea sau exercitarea necorespunzătoare de către Parlament a propriilor atribuţii constituţionale la care m-am referit prin controlul parlamentar, ceea ce a condus la neobservarea şi nesancţionarea presupusului comportament de organ de cercetare penală al Serviciului Român de Informaţii şi, prin urmare, la împiedicarea înfăptuirii Justiţiei. Dacă Parlamentul şi-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuţia constituţională menţionată, este de presupus în mod rezonabil că ar fi identificat din vreme situaţia pe care prin prezenta o califică ca fiind arbitrară sau contra legii".

CCR a fost sesizată cu examinarea acestui conflict constituţional la 8 octombrie, documentul fiind semnat de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, după ce Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile către acesta în ziua respectivă.