Putin şi-a asigurat legitimitatea internă la preşedinţia Rusiei

Alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă sunt unele cu final aşteptat: prezenţă masivă la urne (ieri, până la ora 16 - ora Moscovei - votaseră 70,81 % din alegători, conform Comisiei Electorale Centrale, o prezenţă mai mare decât la prezidenţialele din 2018, când s-au prezentat la vot 67,54% din alegători), vot masiv electronic de la distanţă (duminică la ora 16 autorităţile ruse anunţau că au votat deja peste 92% din totalul alegătorilor înscrişi în platforma privind votul electronic de la distanţă) şi un câştigător sigur dinaintea scrutinului - Vladimir Putin.

Potrivit sondajelor de opinie care îl creditează pe actualul preşedinte cu 82,5% din voturile electoratului, Putin a câştigat din postura singurului competitor valabil, pentru că ceilalţi trei contracandidaţi validaţi de Comisia Electorală Centrală, care vin din aceeaşi parte a scenei politice ca preşedintele Federaţiei Ruse, nu au jucat nici măcar rolurile de iepuri pe care unii atleţi îl joacă în cursele de anduranţă pentru a-l ajuta pe principalul favorit să stabilească un record european, mondial sau olimpic. Nikolai Kharitonov, Leonid Slutsky şi Vladislav Davankov au fost simple matrioşti în alegerile din Federaţia Rusă, în spatele cărora se ascundea în final Vladimir Putin. Pentru prima dată în istorie, alegerile din Rusia s-au desfăşurat pe parcursul a trei zile, deoarece dictatorul de la Kremlin a dorit să îşi legitimeze puterea printr-o prezenţă cât mai mare la vot.

De aceea, autorităţile din întreaga Federaţie Rusă au pregătit peste 94.000 de secţii de votare şi au tipărit 113,6 milioane de buletine de vot. În afara Rusiei, au fost deschise 230 de secţii de votare în 111 ţări. Pe lângă alegătorii care s-au prezentat la urne, 4,76 milioane de cetăţeni ruşi au solicitat să voteze electronic de la distanţă, printre ei numărându-se şi preşedintele Vladimir Putin.

Cu toate acestea, cele trei zile de votare nu au fost lipsite de incidente. Autorităţile au raportat, până ieri după-amiază, peste 280.000 de încercări de atacuri cibernetice la adresa platformei prin intermediul căreia s-a putut exercita votul electronic de la distanţă şi peste 23.000 de încercări de atacuri cibernetice asupra site-ului Comisiei Electorale Centrale, iar în secţiile de votare au fost reţinute mai multe persoane care au aruncat cu vopsea sau cerneală în urne, care au vărsat iod peste listele de alegători sau care au aruncat cocktail-uri Molotov peste buletinele de vot. Incidentele respective au fost raportate în mai multe localităţi ale Federaţiei Ruse: Moscova (o femeie a incendiat o cabină de votare), Karachay-Cherkessia, Veliky Novgorod, Ekaterinburg, Ialta, Osetia de Nord, Khanty-Mansyisk (cocktail Molotov aruncat de un bărbat în urnă), Sankt Petersburg (la o şcoală unde erau amenajate două secţii de votare, o fată a aruncat un cocktail Molotov pe un afiş). În Kogalym o femeie a dat foc buletinului de vot şi a încercat, de asemenea, să dea foc unei urne, iar la Moscova un bărbat a incendiat o cabină de vot.

• 214 urne de vot - afectate de incidentele din secţiile de votare

Vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale a Rusiei, Nikolai Bulaev, a declarat că persoanele care au turnat vopsea sau cerneală în urnele de vot au făcut acest lucru pentru că "li s-au promis bani şi recompense".

Mai mult, Ella Pamfilova, preşedintele Comisiei Electorale Centrale, a afirmat că unele din persoanele reţinute au declarat că le-au fost promise de alte persoane câte 100.000 de ruble pentru deteriorarea urnei de vot, care le-au transmis, totodată, că nu vor păţi nimic deoarece o astfel de acţiune s-ar încadra la huliganism. Şefa Comisiei Electorale Centrale a precizat că membrii comisiilor de circumscripţie au fost instruiţi să implice Garda Rusă, Ministerul Afacerilor Interne şi alte autorităţi pentru a consolida securitatea urnelor de vot. Potrivit Ellei Pamfilova, alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă sunt monitorizate de 1.115 observatori şi experţi internaţionali din 129 de ţări, inclusiv din SUA.

Toate buletinele de vot care au fost deteriorate la secţiile de votare vor fi analizate şi, dacă se dovedesc a fi lizibile, vor fi luate în considerare la numărarea voturilor, a declarat, pentru agenţia de presă rusă TASS, Konstantin Mazurevsky, membru al Comisiei Electorale Centrale a Federaţiei Ruse.

Oficialul a spus: "Trebuie să analizăm fiecare buletin de vot specific, în special pentru a ne asigura că păstrează ştampila, semnăturile membrilor secţiei de votare şi sigiliul - acestea sunt atribute obligatorii ale buletinului de vot. Dacă este posibil să se stabilească voinţa alegătorului, atunci, desigur, un astfel de scrutin ar trebui să participe la numărătoare, ca toate celelalte". El a adăugat că, în cazurile de deteriorare gravă a urnei de vot, toate buletinele de vot din aceasta sunt considerate nevalide.

În urma incidentelor, 214 urne de vot au fost afectate pe întreg teritoriul Federaţiei Ruse, potrivit informaţiilor transmise de Comisia Electorală Centrală, citate de jurnaliştii de la publicaţia rusă Kommersant.

Autorităţile pro-ruse din regiunile ucrainene - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie - ocupate de Federaţia Rusă au organizat şi ele secţii de votare pentru aproximativ 4,5 milioane de alegători (prezenţa la vot în regiunea Zaporojie era de 72,38% după primele două zile, iar în regiunea Herson - 77,7%, la începutul celei de-a treia zi de vot), dar unele au fost atacate de forţele armate ucrainene, aşa cum s-a întâmplat în regiunea Herson la secţiile de votare din Kakhovka şi Brilevka, dar şi în Kamenka-Dneprovskaya, regiunea Zaporojie.

În urma acestor incidente, preşedintele Vladimir Putin a convocat o şedinţă a Consiliului de Securitate în cadrul căreia le-a transmis membrilor că atacurile declanşate de forţele militare ucrainene pe teritoriul Federaţiei Ruse au loc pentru a perturba alegerile prezidenţiale şi a spus că "poporul rus va răspunde la aceste acţiuni cu şi mai multă unitate".

Cu toate declaraţiile lui Vladimir Putin, ieri, în aşa-intitulata Republică Populară Doneţk, secţiile de votare s-au închis la ora 15:00 din motive de securitate şi a început numărarea voturilor, potrivit jurnaliştilor de la publicaţia rusă Kommersant care citează serviciul de presă al comisiei electorale regionale.

• Testamentul nerespectat al lui Alexei Navalnîi

Pentru a preveni incidentele, în special cele de ieri când admiratorii disidentului politic Alexei Navalnîi ucis în închisoare au anunţat că vor bloca votul în jurul orei 12 printr-o prezenţă simultană masivă la secţiile de votare, procuratura din Moscova a emis în 14 martie un avertisment privind aceste "evenimente publice de masă necoordonate" şi a precizat că participanţii vor fi traşi la răspundere contravenţională şi penală. Parchetul consideră aceste acţiuni drept "acţiuni publice ilegale în masă" şi a declarat că va sancţiona participarea la astfel de acţiuni, diseminarea informaţiilor despre acestea, împiedicarea cetăţenilor să-şi exercite drepturile de vot şi activitatea comisiilor electorale, precum şi implicarea minorilor în activităţi ilegale. Comunicatul de presă emis de Parchetul din Moscova precizează că acţiunile de mai sus pot fi calificate drept infracţiuni în temeiul articolelor din Codul penal privind obstrucţionarea exercitării drepturilor electorale şi a activităţii comisiilor electorale (articolul 141), încălcarea repetată a procedurii stabilite pentru organizarea unui miting ( articolul 212¹) şi implicarea unui minor în săvârşirea infracţiunilor (articolul 150).

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a afirmat într-o postare pe pagina oficială de pe reţeaua Telegram că persoanele care au comis infracţiuni la secţiile de votare în timpul alegerilor prezidenţiale din Federaţia Rusă ar putea fi acuzate în temeiul articolului privind trădarea (articolul 275 din Codul Penal).

Dmitri Medvedev a precizat: "Toţi ticăloşii care comit infracţiuni la sau în apropierea secţiilor de votare (incendiere, vandalism etc.) trebuie să-şi amintească că pot fi traşi la răspundere, pe lângă art. 141 din Codul penal al Federaţiei Ruse "Obstrucţia exercitării drepturilor electorale sau a activităţii comisiilor electorale", şi conform art. 275 din Codul penal al Federaţiei Ruse - înalta trădare sub forma acordării oricărei asistenţe unui stat străin în timpul unui război. Ei sunt trădători, iar acţiunile lor pot fi pedepsite conform Codului Penal".

Dmitri Medvedev a spus că persoanele care au fost amendate contravenţional pentru incidentele de la secţiile de votare pot fi acuzate şi pentru săvârşirea uneia din infracţiunile împotriva fundamentelor ordinii constituţionale şi securităţii statului prevăzute şi pedepsite conform capitolul 29 din Codul Penal al Federaţiei Ruse.

Probabil că, din cauza acestor avertismente şi declaraţii, protestul anunţat iniţial ca fiind testamentul lui Alexei Navalnîi nu a mai avut loc. Cu toate acestea, incidentele petrecute ieri la secţiile de votare sunt primele de acest fel în Federaţia Rusă cu ocazia alegerilor prezidenţiale, ceea ce denotă o stare de nemulţumire există într-un anumit segment al cetăţenilor ruşi.

• Cocktailuri Molotov la Ambasada Rusiei de la Chişinău

Federaţia Rusă a organizat secţii de votare pentru alegeri prezidenţiale şi în Transnistria, în ciuda protestelor autorităţilor de la Chişinău. În Transnistria au fost deschise doar şase secţii de votare faţă de cele 24 amenajate în anul 2018, iar cei 200.000 de ruşi transnistreni (număr avansat de ministrul de externe Serghei Lavrov) au putut să îşi exprime opţiunea doar ieri. Din cele şase secţii, trei au fost amenajate în Tiraspol şi câte una în localităţile Bender, Rîbniţa şi Grigoriopol. În Republica Moldova a fost deschisă o singură secţie de votare, la Ambasada Rusiei la Chişinău. Ieri, în timpul desfăşurării scrutiunului un bărbat a aruncat două cocktail-uri Molotov în curtea ambasadei Rusiei de la Chişinău, iar forţele de ordine ale Republicii Moldova l-au reţinut imediat, potrivit agenţiei TASS. Din cauza acestui incident, accesul alegătorilor în secţia de votare din interiorul ambasadei a fost limitat timp de 20 de minute, după care procesul electoral a fost reluat în condiţii normale.

Şeful Consiliului pentru Drepturile Omului din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Valery Fadeev, a declarat că nu au fost identificate încălcări care ar putea afecta rezultatele alegerilor prezidenţiale. El a numit încălcările identificate ca fiind drept "minore". Potrivit acestuia, în contextul unei operaţiuni militare, alegerile au loc "în mod clar, în cadrul constituţional".

Valery Fadeev a spus: "Nu au fost identificate încălcări care ar putea afecta într-o oarecare măsură rezultatele alegerilor. (...) În ceea ce priveşte calitatea votului, sistemul rus s-a dovedit a fi unul dintre cele mai moderne din lume. Avem urne mobile, vot electronic şi vot de trei zile".

Comisarul pentru Drepturile Omului în Rusia, Tatyana Moskalkova, a declarat că încălcările identificate sunt minore. Potrivit doamnei Moskalkova, aceasta a trimis comisiilor electorale 13 adrese cu privire la camere video poziţionate incorect, a căror vizibilitate nu era cea dorită în secţiile de votare, iar erorile au fost eliminate.

Cu toate acestea, o parte dintre observatorii internaţionali care monitorizează alegerile au declarat, citaţi de Reuters şi France Press, că alegătorii ruşi mai în vârstă au fost manipulaţi în privinţa exprimării opţiunii de vot, chiar dacă nu au evidenţiat alte nereguli majore.

Cert este că Vladimir Putin a obţinut legitimitatea pe care o dorea şi, practic, de acum, este aproape imposibil ca Occidentul să negocieze cu Federaţia Rusă peste capul celui reales cu o majoritate zdrobitoare în funcţia de preşedinte al ţării.