PwC: "Infracţionalitatea economică a atins un nivel - record"

• 42% dintre companiile din România, victimele criminalităţii economice

• Două din trei organizaţii din ţara noastră au fost ţinta atacurilor informatice, în ultimii doi ani

Procentajul companiilor din ţara noastră care au raportat că au fost victimele criminalităţii economice în ultimii doi ani a atins 42%, un nivel uşor mai mic decât cel raportat la nivel global (49%) sau regional (47%), potrivit ediţiei de anul acesta a raportului PwC Global Economic Crime and Fraud Survey.

Ana Sebov, liderul echipei de Servicii de Investigaţii şi Asistenţă în Dis­pute din cadrul PwC România, a declarat: "S-ar putea trage concluzia că infracţionalitatea economică a atins un nivel record, nu doar în România, dar şi la nivel global. Suntem însă de părere că o rată ridicată de raportare a incidentelor de infracţionalitate economică este generată de gradul de conştientizare a riscurilor de fraudă, dar şi de îmbunătăţirea mecanismelor de prevenţie şi detectare a fraudelor. Acestea au contribuit la creşterea capacităţii organizaţiilor de a gestiona acest subiect sensibil".

Raportul PwC arată că 20% din organizaţiile din ţara noastră care au participat la sondaj estimează daune ca urmare a criminalităţii economice cuprinse între 100.000 de dolari şi 1 milion de dolari, în vreme ce 16% estimează daune mai mari de 1 milion de dolari. La nivel global, 19% dintre organizaţii au raportat pierderi de peste 1 milion de dolari, iar 1% daune mai mari de 100 de milioane de dolari, în ultimii doi ani.

Datele raportului arată că principalele tipuri de infracţiuni economice raportate de companiile din România sunt frauda comisă de consumatori (44%), infracţionalitatea cibernetică (44%) şi conduita neprofesională (36%).

Respondenţii din România au indicat infracţionalitatea cibernetică ca având cel mai mare impact negativ asupra activităţilor economice în ultimii doi ani. Potrivit studiului PwC, două din trei organizaţii din România au fost ţinta atacurilor informatice în ultimele 24 de luni. Cele mai frecvente mecanis­me folosite de hackeri au fost cazurile de phishing şi malware, menţionate de 37% dintre companiile din România.

Potrivit PwC, în contextul economic actual, în care cele mai multe infracţiuni economice au devenit, într-o oarecare măsură, digitalizate, iar sofis­ticarea tehnologică a infractorilor devine tot mai ridicată, investiţiile în tehnologii noi de combatere a fraudelor (de exemplu: inteligenţa artificială sau instrumente avansate de analiză de date) au devenit o necesitate.

De asemenea, raportul a evidenţiat o creştere semnificativă (+6%, până la 52%) a infracţiunilor economice comise de persoane din interiorul organizaţiilor. Cu toate acestea, există diferenţe importante la nivel regional. În Europa de Est, deşi cea mai frecvent raportată infracţiune economică este cea comisă de persoane din interiorul companiilor (46%), diferenţa dintre infracţiunile comise de actorii interni şi cei externi începe să se micşoreze. La nivel regional, 44% dintre incidentele de infracţionalitate economică au fost comise de persoane din afara organizaţiilor.

Conform PwC, în ediţiile trecute ale sondajului, sectorul serviciilor financiare a fost în mod tradiţional cel mai expus riscurilor de infracţionalitate economică. Potrivit concluziilor ediţiei de anul acesta, sectorul asigurărilor (62%), cel al agriculturii (59%), sectorul comunicaţiilor - inclusiv telecom (59%), serviciile financiare (58%), retailul şi sectorul bunurilor de larg consum (56%) şi sectorul imobiliar (56%) au fost printre cele care au raportat cel mai ridicat nivel de fraudă.

Raportul mai arată că alocările bugetare pentru combaterea fraudei rămân mai degrabă conservatoare, doar unul din cinci respondenţi din România indicând că intenţionează să crească bugetul pentru investigaţii şi analize de conformitate cu cerinţele de reglementare. Pentru a creşte gradul de conştientizare al companiilor în ceea ce priveşte riscurile de fraudă cu care se confruntă şi pentru a le ajuta să elaboreze un plan de gestionare a acestor riscuri, este nevoie de asistenţă de specialitate.