RADU GRAŢIAN GHEŢEA, PREŞEDINTELE CEC BANK: "Se discută foarte mult despre o capitalizare a CEC pe piaţa de capital"

Reporter:Care este stadiul sistemului bancar la jumătatea anului 2016?

Radu Graţian Gheţea: Eu cred că sistemul bancar se află într-o formă rezonabilă şi că are resurse ca să facă faţă eventualelor două mari provocări. O mare provocare este legată de, să spunem, trecut, în sensul că trebuie curăţate bilanţurile. Toate băncile fac acest lucru, fiecare dintre ele fiind în diferite stadii. Noi suntem în plin proces de curăţare a bilanţurilor.

Reporter:De câţiva ani băncile îşi tot curăţă bilanţurile...

Radu Graţian Gheţea: Da, dar sunt cerinţe noi în acest domeniu. Acum noi am ajuns la un nivel al creditelor neperformante (NPL) în jur de 12%. Recent, însă, BNR ne-a recomandat să ajungem cu acest grad al NPL-urilor sub 10%. Media pe sistem se apropie de 10% şi este normal că BNR doreşte să fie cât mai jos.

Cealaltă mare provocare este să fim în piaţă şi să răspundem cerinţelor existente. Sigur, acestea se corelează cu cerinţele legislative, care au un grad de incertitudine, în funcţie de ce se va întâmpla în perioada următoare. Nu cred că este cazul să dezvoltăm foarte mult acest subiect, pentru că există unele decizii pe care le aşteptăm de la Curtea Constituţională şi în funcţie de acestea băncile se vor alinia şi vor respecta legea, ca de fiecare dată, chiar dacă, în unele cazuri, legea nu a fost neapărat pe placul băncilor.

Reporter:Dacă aţi amintit de Curtea Constituţională, atunci vă referiţi la Legea dării în plată, care a ajuns la CCR. Referitor la efectele acestei legi, deja sunt bănci care au spus că li s-a diminuat profitul din cauza provizioanelor constituite pentru prevenirea potenţialelor efecte pe care noile reglementări le-ar putea avea asupra respectivelor instituţii financiare. Care este situaţia la CEC Bank?

Radu Graţian Gheţea: La CEC Bank, situaţia este puţin diferită faţă de cea din piaţă. Dintotdeauna, eu am fost împotriva îndatorării în altă valută decât în cea în care se câştigă salariul. Am aplicat acest principiu şi în cadrul CEC Bank şi, ca atare, nu avem credite în franci elveţieni, avem împrumuturi în valută mai puţine, ca pondere, faţă de alte bănci şi, în acest context, este normal că şi efectele legii sunt mai puţin vizibile. Acest lucru nu înseamnă că nu există şi la noi un pericol major - acela al creării hazardului moral. Astfel, atât cei care sunt buni platnici, cât şi cei care au credite în lei sau în euro pot veni să dea în plată. Am înţeles că este destul de pregnant şi fenomenul potrivit căruia oameni care sunt la zi cu plata doresc să dea în plată. În orice caz, condiţiile de piaţă sunt cele care vor dicta atitudinea unor oameni şi, latent, există un pericol foarte mare. Nu vreau să dezbat mai mult pe această temă, pentru că CEC Bank nu este unul dintre jucătorii cu pondere în această ecuaţie.

Reporter:Cu toate acestea, şi CEC Bank a majorat avansurile aferente creditelor imobiliare, după care le-a diminuat, în unele oraşe mari...

Radu Graţian Gheţea: Da, pentru că noi avem o reţea foarte vastă de agenţii şi sucursale şi multe sunt în zone rurale, unde nu prea există o piaţă de real estate. De aceea, nu trebuie să tratăm zonele respective la fel cum tratăm Bucureştiul, Clujul sau alte oraşe care s-au dezvoltat şi în care piaţa imobiliară funcţionează corespunzător şi evoluează pozitiv.

Reporter:În acest context, a scăzut cererea de credite la CEC Bank?

Radu Graţian Gheţea: Nu cererea este cea care scade, ci gradul de eligibilitate se diminuează. Astfel că, în condiţiile în care avansul a fost mare, cererea de credit satisfăcută a fost redusă. În acelaşi timp, noi nu mai putem trata piaţa de real estate ca un tot unitar. Sunt zone în care şi rata şomajului, şi dezvoltarea diverselor zone geografice sunt diferite şi atunci trebuie să ne orientăm, fără să creăm discriminări.

Reporter:Ca să fac trecerea la un alt subiect - domnul Eugen Rădulescu, director de stabilitate la BNR, a afirmat, recent, că Legea dării în plată a condus la menţinerea Programului Prima Casă, ceea ce presupune că acest program guvernamental ar fi trebuit să dispară. Însă, la începutul anului, reprezentanţii sistemului bancar spuneau că primul efect negativ al Legii dării în plată ar fi urmat să fie dispariţia acestuia, în condiţiile în care el nu ar fi fost scos de sub auspiciile legii. Care este opinia dumneavoastră faţă de acest program? Este bine sau nu că a rămas în piaţă? Se pregăteau băncile şi Ministerul Finanţelor pentru dispariţia lui?

Radu Graţian Gheţea: Din punctul meu de vedere, Programul Prima Casă are o istorie cu rezultate foarte bune. El a ajutat, pe de o parte, pentru relansarea cât de cât a unor segmente din economie în timpul crizei şi, după criză, i-a ajutat pe tineri, cel puţin în prima fază, să îşi rezolve problema locuinţei şi se pare că există în continuare cerere foarte mare. Ca atare, cred că trebuie continuat acest program, indiferent de alte legi. Noi acordăm credite prin Programul Prima Casă, avem circa 10% din piaţă.

Reporter:Recent, Guvernul a aprobat Ordonanţa de transpunere a Directivei 17/2014, care priveşte contractele de credit cu ipotecă. Ce efecte va avea noua lege asupra sistemului bancar?

Radu Graţian Gheţea: În urmă cu o săptămână, ARB a fost informată că foarte multe din sugestiile comunităţii bancare legate de această lege au fost înglobate în textul de lege. Este prea devreme să ne dăm seama dacă acele aspecte care ne-au fost refuzate au un impact foarte puternic asupra pieţei. Părerea mea este că am făcut un pas important prin transpunerea acestei Directive. Din ceea ce cunosc până în acest moment, se pare că nu sunt prea multe lucruri care să contravină flagrant cu realitatea. În plus, Directiva vorbeşte de contractele viitoare, iar în momentul în care ţi se spune că de acum înainte trebuie să faci aşa, te organizezi şi faci aşa. Dacă reuşeşti, bine, dacă nu, faci altceva - dai credite pentru real estate, pentru agricultură, pentru IMM, pentru corporaţii. Când ţi se spune, însă, că trebuie să schimbi regulile deja convenite şi acceptate cu clienţii, atunci problemele sunt întotdeauna mult mai greu de digerat şi de acceptat.

Reporter:Legat tot de legislaţie, cât de curând se anunţă dezbateri pe marginea proiectului privind conversia, existând inclusiv propuneri de conversie la curs istoric a creditelor contractate în valută. Cum vedeţi mersul acestei iniţiative, ţinând cont că suntem şi în an electoral?

Radu Graţian Gheţea: Anul electoral are o influenţă desebit de mare asupra deciziilor care se iau şi în special a acestor decizii legate direct de votanţi. Eu sper ca o astfel de lege, dacă apare, să ţină cont de toate observaţiile pe care le-a făcut mediul bancar de-a lungul timpului. Poate fi concepută ca o lege socială, aşa cum trebuia să fie concepută şi Legea dării în plată, şi atunci lucrurile ar fi în regulă. Dacă nu, nu ştiu în ce măsură va fi o lege echitabilă.

Reporter:Ministerul Finanţelor Publice a introdus, printr-o lege nouă - 111/2016 -, şi instituţiile de credit ale statului sub auspiciile Ordonanţei 109/2011 privind Guvernanţa Corporativă. Ce părere aveţi cu privire la această decizie? Ce efecte va avea schimbarea conducerii CEC Bank asupra activităţii băncii?

Radu Graţian Gheţea: Deocamdată, eu ştiu că trebuie să fie emise unele norme, care nu au fost încă aprobate. A început procedura de selecţie a firmelor de head hunter, însă pentru acest lucru nici nu avem nevoie de lege. Punerea în aplicare a prevederilor legii este legată de norme, iar când vor apărea acestea vom putea comenta pe marginea noii decizii. În orice caz, este foarte clar că legea are unele elemente care trebuie clarificate şi aici mă refer în special la faptul că, dacă o citeşti în amănunt, observi că se aplică la toate băncile. Adică poate fi interpretată, este o greşeală de exprimare în textul legislativ care sper să se poată corecta. Legea aduce în discuţie un lucru destul de controversat, respectiv faptul că banca cu capital majoritar de stat este instituţie publică. Nu este aşa, iar dacă cineva doreşte să se creadă acest lucru, atunci este o greşeală mare. De ce spun asta? Să luăm achiziţiile - la noi achiziţiile se fac după o normă foarte dură, care este aprobată de Ministerul Finanţelor şi care nu obligă banca să meargă pe SEAP. Să vă spun care este problema unei bănci comerciale, aflată în competiţie cu alte 36-37 de instituţii similare şi care este tratată ca instituţie publică şi, deci, trebuie să-şi facă publice toate intenţiile. Băncile lansează tot felul de produse - a apărut cardul contact less, probabil va veni şi momentul în care nu mai trebuie nici să scoatem cardul, ci doar să ne uităm la ATM şi probabil din iris să ne ia datele. Dacă banca noastră doreşte să facă o licitaţie pentru o astfel de achiziţie, atunci trebuie să scrie în caietul de sarcini, care este public, şi pe care îl văd toate cele 36 de bănci, detaliile legate de noul produs. Avem toate şansele ca o altă bancă să fie mai rapidă decât noi şi să iasă cu respectivul produs sau serviciu înaintea noastră.

Eu cred că legea a fost făcută pentru a introduce un sistem de selectare a managementului, nu neapărat de înlocuire a managementului actual. Sigur, dacă trebuie înlocuit şi managementul actual, nu este niciun fel de problemă. Comentariul pe care l-am făcut şi îl fac în continuare este că, la o bancă, schimbarea managementului în totalitatea lui, dintr-o singură mişcare, nu este indicată şi nu este productivă.

Reporter:Veţi candida pentru conducerea CEC Bank?

Radu Graţian Gheţea: Nu m-am hotărât dacă voi candida sau nu, o să văd care sunt datele problemei.

Reporter:Care sunt obiectivele CEC Bank?

Radu Graţian Gheţea: Noi avem câteva obiective foarte clare. Unul dintre acestea este reducerea nivelului creditelor neperformante. Am început această acţiune de curăţare a blianţurilor mai târziu decât alte bănci, care au avut posibilitatea să efectueze unele operaţiuni în cadrul grupurilor. Dorim să curăţăm bilanţul şi, în acelaşi timp, dorim să creştem activitatea de creditare şi bineînţeles să înlocuim acele credite care s-au dovedit neperformante, cu unele bune.

Reporter:Care sunt modalităţile de curăţare a bilanţurilor?

Radu Graţian Gheţea: Pentru curăţarea bilanţurilor, în primul rând trebuie să identificăm acele credite care nu mai au şanse să fie recuperate de la beneficiarul creditului. Există cel puţin două modalităţi, respectiv vânzarea pe pachete şi vânzarea individuală. Noi le practicăm pe amândouă. Sunt activităţi pe care noi le-am creditat, cum ar fi ferme, vinării, diverse fabrici, pe care nu le prea putem vinde către recuperatori şi trebuie să identificăm doritori care să preia aceste afaceri. Bineînţeles, înainte să cureţi bilanţul, trebuie să faci provizioare, astfel încât creditele să fie acoperite integral, după care împrumuturile sunt scoase din bilanţ şi ceea ce recuperezi după ce vinzi se întoarce în contul de rezultat.

Reporter:Urmăriţi să vă extindeţi activitatea pe un anumit domeniu?

Radu Graţian Gheţea: Urmărim în mod deosebit ceea ce scrie în misiunea noastră - să credităm cu precădere IMM-urile, agricultura şi administraţiile publice locale. De asemenea, ne concentrăm pe co-finanţarea proiectelor derulate din fonduri europene, iar, în ceea ce priveşte relaţia cu populaţia, încercăm să ţinem pasul cu piaţa. În acest segment nu poţi să îţi propui să fii campion, pentru că este un domeniu care s-a dovedit instabil, iar creditarea este pe termen foarte lung. În ultimele opt luni, am redus creditele neperformante cu circa cinci procente şi ne dorim să reducem şi mai mult acest nivel.

Reporter:Nu aţi convins acţionarul să facă o capitalizare la CEC?

Radu Graţian Gheţea: Nu am convins acţionarul, dar se discută foarte mult în ultima perioadă despre o capitalizare a băncii pe piaţa de capital. Este o opţiune. Dacă mă întrebaţi care este opţiunea mea, însă, eu aş spune ce am spus mereu - că această bancă trebuie să înceapă prin a atrage în acţionariat investitori de genul instituţiilor financiar-bancare internaţionale - BERD, IFC, BEI etc. -, în pachete minoritare.

Reporter:Dacă va fi luată această decizie, când ar urma să fie listată CEC Bank?

Radu Graţian Gheţea: Am tot auzind spunându-se că statul român urmăreşte să aibă mai multă activitate pe piaţa de capital şi că, pentru acest lucru, ar trebui să înceapă să listeze companii din portofoliu. Adică se pune carul înaintea boilor. Trebuie să ne gândim ce dorim, de fapt - dorim să ajutăm Bursa de Valori, prin listare, sau urmărim fiecare companie să vedem când îi este mai bine să se listeze? L-am auzit până şi pe domnul Ludwik Sobolewski (n.r. directorul general al Bursei de Valori Bucureşti), care a spus că, dacă statul român vrea să ajute piaţa de capital, atunci trebuie să treacă unele companii pe Bursă, printre acestea numărându-ne şi noi. Mi se pare o abordare complet greşită. Aşadar, din punctul meu de vedere, nu listarea este opţiunea cea mai bună în acest moment pentru majorarea capitalului CEC. Listarea unei companii trebuie pregătită, iar dacă se ia această decizie, atunci probabil că acest lucru se va întâmpla anul viitor.

Reporter:Ce estimări aveţi referitoare la evoluţia dobânzilor?

Radu Graţian Gheţea: Referitor la evoluţia dobânzilor, dacă până acum câţiva ani buni nivelul dobânzilor de la noi nu avea legătură cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională, acum suntem destul de bine conectaţi în acest mecanism european şi dobânzile noastre sunt influenţate - fie direct, fie indirect -, prin cursul de schimb şi prin alte pârghii, de deciziile europene. În acest context, este foarte greu să faci previziuni pe dobânzi pentru perioada imediat următoare sau pentru un orizont de timp şi de aceea nu aş dori să fac nicio estimare în acest sens.

Reporter:Credeţi că, dacă ROBOR va creşte, gradul de neperformanţă a împrumuturilor luate prin Programul Prima Casă se va majora, aşa cum s-a întâmplat în cazul creditelor în franci elveţieni odată cu explodarea CHF?

Radu Graţian Gheţea: Dacă vorbim de leu, atunci nu se va întâmpla ce s-a întâmplat în cazul CHF, pentru că dobanzile la leu sunt corelate şi cu inflaţia. Deci, dobânda la leu este legată strict de inflaţie şi, în acest acest context, când vor creşte dobânzile, automat va fi şi o mişcare în ceea ce priveşte inflaţia, pentru menţinerea unor dobânzi real pozitive. Atunci când creşte inflaţia, apar şi modificări în zona salarială şi se corelează.

Reporter:Urmează noi fuziuni/achiziţii, în piaţa bancară?

Radu Graţian Gheţea: Nu am cunoştinţe de o astfel de mişcare pentru perioada care urmează, dar cred că achiziţiile şi fuziunile vor avea loc în continuare. Până la sfârşitul anului viitor, vom mai vedea câte ceva în acest domeniu.

Reporter:Ce v-aţi dori să se întâmple, în următoarea perioadă, în sistemul bancar?

Radu Graţian Gheţea: Cred că ar fi de dorit că în perioada următoare să se aştearnă puţină linişte în toate dezbaterile acestea fără sfârşit referitoare la sistemul bancar, la BNR şi la anumite persoane. Nu ştiu cui folosesc toate aceste dezbateri, în condiţiile în care Banca Naţională a demonstrat că a avut capacitatea să gestioneze o criză foarte puternică, a avut capacitatea să aducă sistemul bancar la un nivel foarte competitiv, produsele şi serviciile sunt comparabile calitativ, dar şi din punct de vedere cantitativ cu cele oferite de băncile europene şi din lume, în condiţiile în care, în România, practic am început să reinventăm bankingul după 1989. Toate aceste comentarii nu îşi găsesc rostul şi tocmai din această cauză nici nu doresc să intru în ele.

Reporter:Mulţumesc!