RAPHAEL BOSTIC, PREŞEDINTELE ATLANTA FED: "Fed-ul ar putea să crească dobânzile în 2023"

Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) ar putea să înceapă majorarea dobânzilor la dolar în anul 2023, potrivit preşedintelui ramurii Fed din Atlanta Raphael Bostic. Într-un interviu cu Wall Street Journal, Bostic a afirmat că pentru începerea ciclului de majorare a dobânzilor Fed-ul ar trebui să vadă o inflaţie "solidă şi robustă" pentru o perioadă susţinută de timp.

"Pur şi simplu nu am foarte multă certitudine că vom vedea aşa ceva prea curând", a spus Bostic, unul din membrii cu drept de vot ai Comitetului de politică monetară al Fed (FOMC). Acesta a notat că "2023 va fi momentul când vom începe să decolăm" din intervalul de 0,00%-0,25% unde se află dobânda de referinţă a Federal Reserve.

Săptămâna trecută, preşedintele Fed Jerome Powell a reiterat că banca centrală din SUA va menţine ratele de dobândă la nivelul actual cel puţin până la finalul anului 2023 sau până când economia va da semne reale de revenire după şocul pandemic, reasigurând pieţele că nu va acţiona preventiv, pe baza prognozelor.

Fed-ul şi-a îmbunătăţit săptămâna trecută scenariul macroeconomic central pe termen scurt şi mediu, iar conform previziunilor actualizate economia SUA ar putea creşte cu ritmuri anuale de 6,5% în 2021, 3,3% în 2022 şi 2,2% în 2023 şi să se întoarcă la o ocupare integrală a forţei de muncă în următorii doi ani.

Oficialii Fed se aşteaptă de asemenea la un salt al inflaţiei în acest an până la 2,4% la finele lui decembrie şi la o revenire către ţinta de 2% a entităţii bancare centrale în anii următori.

"Modelele mele estimează o inflaţie chiar peste nivelul de 2% pentru ceva timp, astfel încât la începutul lui 2023 - în prima jumătate a anului - cred că vom fi poziţionaţi să modificăm politica monetară", a spus Bostic pentru WSJ.

Marţi, Robert Kaplan, preşedintele ramurii Fed din Dallas, care nu are drept de vot în acest an în Comitetul de politică monetară al Fed, a recunoscut că este unul din cei patru oficiali de rang înalt ai băncii centrale care se aşteaptă la o majorare a dobânzilor de anul viitor.

Despre achiziţiile de obligaţiuni lunare ale Fed, ce se ridică la 120 de miliarde de dolari, Bostic a spus că este de opinia că "încă există o durată destul de lungă de timp până vom fi nevoiţi să contemplăm reducerea achiziţiilor de active". Oficialul Fed a spus că se aşteaptă ca economia americană să crească cu 6% în acest an şi ca inflaţia să depăşească ţinta pre-criză de 2% a Fed.

Ieri, în Congresul american, Powell a mai spus că banca centrală consideră că puseul inflaţionist aşteptat în această primăvară va fi unul temporar, iar în cazul în care inflaţia va da semne de depăşire în mod susţinut a nivelului de 2% banca centrală nu va ezita să intervină prin instrumentele sale pentru curmarea inflaţiei.

În ultimele săptămâni oficialii Fed au transmis că nu intenţionează în niciun fel să retragă sprijinul monetar acordat economiei americane în condiţiile în care şomajul real ar fi undeva la 9-10%. În ultimele 5-6 săptămâni, piaţa americană de obligaţiuni a "provocat" într-o anumită măsură banca centrală prin creşterea unilaterală a costurilor de finanţare din economie în anticiparea acesstui puseu inflaţionist pe care Fed-ul îl vede drept temporar, spre deosebire de piaţa bondurilor americane.

Powell a transmis în finalul lunii februarie şi săptămâna trecută că banca centrală va comunica evaluările sale cu privire la îndeplinirea mandatului său dual "în avans" de orice modificare a ritmului de achiziţie de obligaţiuni. Fed-ul cumpără lunar titluri de trezorerie în valoare de 80 de miliarde de dolari precum şi obligaţiuni ipotecare de 40 de miliarde de dolari, un proces numit relaxare cantitativă (QE).