RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI Presiune concurenţială scăzută în sectorul gazelor naturale

Condiţiile de concurenţă în sectorul gazelor naturale s-au alterat pe parcursul anului 2022, potrivit Indicelui Agregat de Presiune Concurenţială, se arată în Raportul Consiliului Concurenţei pentru anul 2022.

"Pe baza Indicelui Agregat de Presiune Concurenţială, pe care îl calculăm în fiecare an, am observat o intensificare, în anul 2022, a concurenţei în industria transportului rutier de mărfuri şi chiar a sectorului asigurărilor auto, însă şi o alterare a condiţiilor de concurenţă în sectorul gazelor naturale. Industria gazelor naturale şi a energiei electrice continuă să fie subiectul principal al dezbaterilor zilnice. Perturbările majore din aceste două sectoare sunt cauzate de factori externi, precum limitarea livrărilor către Europa de gaze din Rusia, incertitudinea privind războiul din Ucraina şi creşterea preţului certificatelor de emisii de CO2. Efectul acestor factori, în sensul creşterii preţurilor atât pe piaţa gazelor naturale, cât şi a energiei electrice, a fost accentuat şi de scăderea ofertei interne: o producţie mai scăzută atât de gaze naturale, cât şi de energie electrică", susţine, în preambulul documentului citat, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Topul primelor 5 industrii din punct de vedere al presiunii concrenţiale (n.red. - un mediu concurenţial ridicat) a rămas neschimbat în 2022, serviciile de consultanţă IT rămânând pe primul loc - 75%, urmate de comercializarea de îmbrăcăminte şi încălţăminte - 70,4%, canale TV cu plată - 68,2%, servicii IT de outsourcing - 65,%, şi servicii de arhitectură - 63,7%.

În partea de jos a clasamentului întocmit de Consiliul Concurenţei se observă o scădere, faţă de anul precedent, a presiunii concurenţiale în ceea ce priveşte producţia gazelor naturale - 46%, respectiv o uşoară creştere pe sectorul producţiei şi comercializării cimentului - care îşi păstrează, totuşi, ultima poziţie cu 30,6%.

Creşteri notabile ale presiunii concurenţiale faţă de anul precedent au mai fost constatate în următoarele sectoare: transport rutier de mărfuri (+1,8%), asigurări auto facultative (+4,7%), asigurări auto de răspundere civilă (+6,6%) şi polistiren expandat (+3,3%).

În aceste condiţii, consumatorii din România s-au confruntat pe parcursul anului 2022 cu o creştere accelerată a preţurilor bunurilor de consum, care potrivit Consiliului Concurenţei are la bază patru factori principali:

1. Creşterea costurilor de producţie ale companiilor (dată fiind majorarea semnificativă a cotaţiei materiilor prime pe pieţele internaţionale);

2. Eliberarea cererii reprimate în perioada pandemică după ridicarea restricţiilor şi creşterea creditării;

3. Politicile publice expansioniste ce au susţinut activitatea economică în perioada pandemică însă care au stimulat presiunile inflaţioniste;

4. Majorarea preţurilor bunurilor importate (importul de inflaţie din ţările partenere).

"Preţurile/cotaţiile materiilor prime a variat semnificativ în ultimii 2 ani, fiind profund marcate de evoluţia ciclurilor macroeconomice determinate de criza economică aferentă pandemiei, procesul de revenire economică în urma ridicării restricţiilor şi, în final de efectele negative ale războiului din Ucraina. Datele de la nivelul anului 2022 indică faptul că războiul din Ucraina a provocat însă noi întreruperi pe lanţurile de producţie şi a condus la creşterea cotaţiilor unor mărfuri la niveluri record", se arată în Raport.

Instituţia publică menţionează că primele efecte ale conflictului s-au făcut vizibile la nivelul pieţelor de mărfuri, unde s-au înregistrat creşteri bruşte pentru numeroase materii prime cu efect multiplicator în structura preţurilor bunurilor de consum, precum gazele naturale, energia electrică, petrolul, carburanţii, dar şi unele metale, cum ar fi aluminiul sau cuprul. Pe fondul îngrijorărilor cu privire la efectele perturbatoare ale războiului asupra ofertei de mărfuri, creşterile preţurilor au fost deosebit de pronunţate pentru mărfurile pentru care Rusia şi Ucraina sunt mari exportatori (în special energie, îngrăşăminte unele cereale şi metale).

• Nivelul redus al capitalului propriu al IMM-urilor a dus la creşterea gradului de îndatorare

Prin prisma celor expuse mai sus, "comportamentul pe care firmele îl au vizavi de respectarea regulilor de concurenţă poate fi influenţat de contextul macroeconomic în care întreprinderile acţionează şi de sănătatea economico-financiară a acestora", se arată în Raportul Consiliului Concurenţei pentru anul 2022, lucrare la întocmirea căreia au fost analizate peste 700.000 de societăţi comerciale, din care aproximativ 99,94% fac parte din categoria IMM-urilor, restul de 0,06% fiind întreprinderi mari. Conform analizei efectuată de specialiştii instituţiei publice, procentul întreprinderilor profitabile, în termeni de profit net, a crescut uşor, ajungând de la 52% în anul 2017 la 60% în anul 2021.

Documentul citat arată că 29% din totalul companiilor analizate au înregistrat pierdere brută în anul 2021 şi că, dintre acestea, 45% au avut pierdere brută pe perioada 2019-2021. Dintre întreprinderile care înregistrau pierdere în anul 2019, 19% s-au închis până în anul 2021.

Consiliul Concurenţei remarcă faptul că în ultimii ani a crescut valoarea totală a profitului companiilor din ţara noastră.

"Valoarea cumulată a pierderilor în anul 2021 a fost de aproximativ 38 de miliarde lei, în timp ce profitul cumulat a crescut anual, ajungând la peste 204 miliarde lei în anul 2021", se menţionează în raport.

Cu toate acestea, din analiza evoluţiei numărului mediu de salariaţi, Consiliul Concurenţei observă că, deşi numărul de întreprinderi creşte pe toată perioada 2017-2021, asemenea cifrei de afaceri netă cumulată sau a profitului cumulat net, totuşi numărul mediu de salariaţi cumulat la nivelul întreprinderilor bază de calcul a scăzut brusc în anul 2020 cu aproximativ 6% şi nu a revenit nici în anul 2021 la nivelul anterior pandemiei.

În documentul citat se precizează că întreprinderile sancţionate de autoritatea de concurenţă pe perioada 2019-2021 sunt cu preponderenţă din categoria IMM, însă din perspectiva structurii întreprinderilor la nivel naţional, ponderea întreprinderilor mari sancţionate (de maxim 1,62%) este semnificativ mai mare comparativ cu ponderea IMM sancţionate (de maxim 0,01%).

În ceea ce priveşte nivelul de capitalizare proprie a firmelor din ţara noastră, Consiliul Concurenţei constată că, dacă în anul 2017 aproximativ 59% din totalul întreprinderilor au respectat condiţia de capital propriu, procentul a evoluat crescător în următorii ani, ajungând în 2020 la 66% din totalul întreprinderilor, şi respectiv la 68% în anul 2021. Cu toate acestea, nivelul redus al capitalului propriu (denumit şi activ net) "indică un grad ridicat de îndatorare a societăţii şi, prin urmare, un risc crescut ca aceasta să nu poată onora datoriile către asociaţi (credite), furnizori, bănci, stat şi alţi parteneri comerciali; în aceste condiţii şi accesul la finanţare suplimentară este limitat".

De asemenea s-a mai constatat că, la nivelul anului 2020, întreprinderile care respectau condiţia de capital propriu, adică 66% din totalul întreprinderilor, realizau aproximativ 91% din cifra de afaceri totală a celor 785.000, însă deţineau doar 8% din totalul datoriilor cumulate la finalul anului 2020. În contrapartidă, întreprinderile care nu îndeplineau condiţia de capital propriu (34%) deţineau 92% din totalul datoriilor sectorului şi 9% din totalul cifrei de afaceri.

"O analiză a persistenţei decapitalizării pe perioada 2019-2021 ne arată că 35% din totalul întreprinderilor din anul 2019, reprezentând 277 de mii de întreprinderi, erau decapitalizate. Dintre acestea, 60% au continuat să funcţioneze în aceleaşi condiţii de decapitalizare pe cei trei ani analizaţi, 29% s-au închis până la finele anului 2021, iar 11% dintre ele au variat între a îndeplini şi a nu îndeplini condiţia de capital propriu. La nivelul tuturor întreprinderilor evoluţia solvabilităţii generale este pozitivă. Ponderea întreprinderilor cu o valoare a solvabilităţii generale de peste 1,5 în totalul numărului de întreprinderi era în anul 2017 de 41%, în urma creşterilor anuale ajungând ca în anul 2021 să fie atins un maxim al perioadei analizate, de 52%. Sunt considerate ca având un risc de insolvenţă ridicat firmele cu un nivel al solvabilităţii generale de sub 1%. În această situaţie erau 40% dintre întreprinderile existente în anul 2017, procentul scăzând anual pentru a ajunge la 31% în anul 2021", se arată în Raportul Consiliului Concurenţei.

• Comerţul online, în plină expansiune

În lucrarea întocmită de instituţia publică se face referire şi la industria asigurărilor, care a fost afectată de falimentul City Insurance, procedură declanşată anul trecut la solicitatea Autorităţii pentru Supraveghere Financiară.

Potrivit Raportului, în industria asigurărilor, în urma falimentului City Insurance, piaţa RCA are o structură care permite mai multă concurenţă, în principal prin faptul că foştii asiguraţi ai City Insurance au fost redistribuiţi între restul actorilor rămaşi pe piaţă. "Una dintre principalele pagube pe care falimentul City Insurance le-a produs este de natură psihologică şi anume legată de ancorarea percepţiei asiguraţilor spre un nivel de tarif al primelor RCA nesustenabil de scăzut, după cum de altfel realitatea a demonstrat-o", se arată în documentul citat.

Un sector care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, favorizat şi de restricţiile din timpul pandemiei Covid 19 este cel al comerţului online, ceea ce a dus şi la creşterea substanţială a numărului de plăţi online efectuate de către consumatori.

De aceea, sectorul respectiv a fost analizat de Consiliul Concurenţei care menţionează că 21% din plăţile online sunt efectuate către comercianţii de bunuri şi produse.

"Modul de funcţionare al segmentului de piaţă al procesării de plăţi online, este unul particular, prin prisma relaţiilor dintre facilitatori şi bănci. Părţile se pot afla, simultan, atât într-o poziţie de concurenţi direcţi, cât şi într-o relaţie contractuală de tip furnizor-client. Conform răspunsurilor primite la chestionarul transmis de Consiliul Concurenţei, pandemia de COVID-19 a generat o creştere semnificativă a comerţului electronic, ceea ce a condus la efectul scontat de dezvoltare a segmentului de procesare a plăţilor online. Au fost identificate 22 entităţi active pe segmentul de piaţă al procesărilor de plăţi online din România, dintre care 5 sunt procesatori străini care au decis să presteze servicii de procesare a plăţilor online şi în România. Dintre cei 22 de facilitatori de plăţi activi pe piaţa românească, 77% sunt autorizaţi ca instituţii de plată şi deţin licenţă de acceptare la plata cu cardul de la organizaţiile de plată. Cei mai cunoscuţi dintre aceştia sunt: Netopia, Plăţi Online, EuPlătesc, PayU, MobilPay, LibraPay. Din informaţiile disponibile, în ultimii 5 ani (2018-2022), procentul de intrări pe piaţă a fost de 22%, neînregistrându-se, în schimb, nicio ieşire, evoluţie ce întăreşte caracterul dinamic şi de creştere al acestei pieţe", arată Consiliul Concurenţei.

• Concurenţa în telemedicină - asigurată de sectorul privat

O altă schimbare produsă de pandemie în domeniul digital a fost dezvoltarea telemedicinei, domeniu care, aşa cum reiese din analiza Consiliului Concurenţei, este mai utilizat de unităţile medicale din mediul privat.

"În urma analizei efectuate la nivelul telemedicinei, s-a putut constata o segmentare a ofertei, principalele categorii de furnizori/prestatori de servicii medicale de tipul telemedicinei fiind următoarele: spitale de stat, spitale private şi alte categorii de prestatori (cabinete medicale individuale, societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni, persoană fizică autorizată etc.), care colaborează cu platforme pentru a oferi servicii de telemedicină. În cadrul sistemului de sănătate public, cele mai multe teleconsultaţii sunt realizate pentru specialităţile în cadrul cărora se studiază boli cronice, de pildă diabetologia, endocrinologia, reumatologia şi psihiatria. În spaţiul privat, s-a putut concluziona că între 24% şi 28% dintre medici au fost disponibili să furnizeze servicii medicale în regim de telemedicină, acoperind peste 40 de specialităţi medicale. Cei mai mulţi dintre aceştia profesează în specialităţile medicina de familie, obstetrică-ginecologie, pediatrie, dermatologie şi medicină internă, aceste specialităţi fiind în top şi dacă ne raportăm la întreaga perioadă de referinţă, dar şi anual. Profilul medicului care a prestat servicii de telemedicină în mediul privat, în perioada de referinţă, este între 35 - 49 de ani, de sex feminin", se arată în raportul Consiliului Concurenţei.

Documentul citat mai menţionează că aproximativ 89% dintre pacienţii care au apelat la serviciile medicale furnizate prin telemedicină sunt persoane tinere şi foarte tinere, cu vârste cuprinse între 16 şi 49 de ani, majoritatea de sex feminin şi că 81% dintre pacienţi sunt din mediul urban.

• Transportul alternativ, cu probleme concurenţiale privind fiscalitatea

Unul dintre domeniile cu probleme din punct de vedere al concurenţei este transportul alternativ, conform Raportului Consiliului Concurenţei întocmit pentru anul 2022.

"În anul 2022, autoritatea de concurenţă a finalizat o investigaţie sectorială ce a vizat serviciile de transport alternativ, conturând o imagine de ansamblu asupra serviciilor de transport de persoane, în cadrul mai larg de mobilitate urbană. Autoritatea de concurenţă a recomandat o politică mai transparentă şi echitabilă din punctul de vedere al tarifelor practicate şi al informaţiilor afişate pasagerilor în aplicaţie, dar şi o abordare a legiuitorului care să impună anumite standarde minimale şi echivalente pentru grupuri diferite de utilizatori sau de actori pe piaţă. De asemenea, autoritatea de concurenţă a atras atenţia asupra procesului prea lent de reglementare şi, în mod specific, asupra importanţei independenţei şoferilor şi a necesităţii conturării unor soluţii legislative care să nu altereze modelul de afaceri specific serviciilor de transport alternativ şi care să nu inhibe motivaţia operatorilor de platforme de a concura în mod real", precizează, în preambulul Raportului, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

La nivelul lanţului de servicii, autoritatea de concurenţă a constatat o relaţie asimetrică între parteneri, operatorii platformelor impunând termeni standard operatorilor de transport alternativ.

"De asemenea, relaţia între operatorii de transport alternativ şi şoferi este insuficient de transparentă şi există dubii privind gradul de conformare al întreprinderilor active în acest domeniu la normele fiscale. În privinţa condiţiilor specifice serviciilor de taxi şi a celor specifice serviciilor de transport alternativ, prin prisma cadrului de reglementare, autoritatea de concurenţă a atras atenţia asupra anumitor prevederi (în legislaţia aplicabilă serviciilor de taxi) care pot genera diferenţieri artificiale, limitând potenţialul real de concurenţă între cele două tipuri de servicii. (...) În privinţa serviciilor de transport alternativ, modul de stabilire a preţului şi de funcţionare a algoritmilor implică unele mecanisme netransparente, care ar putea fi speculate de operatorii platformelor", se arată în documentul citat.

Consiliul Concurenţei a constatat ineficienţe de natură fiscală. În ceea ce priveşte fiscalizarea companiilor multinaţionale sunt discutate la nivel global anumite soluţii care ar putea realoca mai echitabil drepturile de impozitare asupra acestor companii. În privinţa creşterii gradului de conformare fiscală a prestatorilor de servicii pe platforme, o soluţie eficientă ar putea fi reprezentată de constituirea unui protocol de colaborare între autorităţile fiscale şi operatorii platformelor, vizând un schimb de informaţii de natură fiscală.

În ceea ce priveşte independenţa şoferilor, în contextul proiectului de Directivă propus de Comisia Europeană care ar urma să ofere platformelor un statut implicit de angajatori, Consiliul Concurenţei propune conturarea unei soluţii alternative care să stimuleze independenţa conducătorilor auto, inclusiv prin reevaluarea statutului prestatorilor de servicii pe platformă şi acordarea unor stimulente de natură fiscală pentru dezvoltarea acestora.

Analiza Consiliului Concurenţei a reliefat şi necesitatea conturării unor strategii concentrate pe dezvoltare durabilă, conceptul de smart city şi un cadru integrat de mobilitate urbană dar mai ales pe creşterea capacităţii de a implementa şi urmări aceste dezvoltări. În acest context, Consiliul Concurenţei a recomandat şi lansarea unei aplicaţii mobile, care să integreze, pe lângă serviciile de taxi şi cele de transport alternativ, şi alte opţiuni de transport urban. Aplicaţia ar putea oferi şi opţiuni de plată pentru unele tipuri de servicii gestionate de autorităţi, dar ar permite şi extinderea sistemului de review-uri către serviciile de taxi.