RAPORT: Progresul recuperării ecologice prin PNRR este frânat de investiţii în combustibili fosili

Eforturile statelor membre UE de a direcţiona fondurile din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă în valoare de 672 de miliarde euro către acţiuni climatice sunt subminate de investiţii care ar putea dăuna mediului şi climei, arată un nou raport al coaliţiilor organizaţiilor non-guvernamentale CAN Europe şi CEE Bankwatch Network, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, raportul analizează zece planuri prezentate Comisiei Europene de Cehia, Estonia, Ungaria , Italia, Letonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania şi aprobate de Consiliu pentru a accesa fondurile.

Mecanismul a fost constituit pentru a ajuta statele membre să contracareze efectele pandemiei şi să finanţeze o redresare ecologică. Este necesar ca cel puţin 37% din investiţiile unei ţări să abordeze urgenţa climatică şi ca toate reformele şi investiţiile incluse în planurile naţionale de redresare să nu dăuneze obiectivelor de mediu.

Cu toate acestea, mai multe ţări au prioritizat măsuri precum investiţiile în termocentrale pe gaz fosil în detrimentul surselor de energie regenerabilă. De exemplu, Italia, România, Cehia şi Slovacia intenţionează să finanţeze infrastructură pentru gazul fosil, ca parte a măsurilor mai ample de renovare şi încălzire a clădirilor, riscând investiţii nerecuperabile din punct de vedere financiar şi care contrazic obiectivele climatice.

"Îndemnăm statele membre şi Comisia Europeană să asigure o redresare ecologică veritabilă pe parcursul implementării planurilor de redresare şi a altor fonduri UE. Acest lucru înseamnă creşterea ponderii investiţiilor pozitive pentru climă, cu respectarea pe deplin a principiului "a nu aduce prejudicii asupra mediului". Este esenţial să realizăm că investiţiile din planurile de redresare alocate tranziţiei ecologice sunt adesea mici în comparaţie cu nevoile reale din statele membre", a spus Isabelle Brachet, EU Fiscal Reform Policy Coordinator la CAN Europe.

În ţara noastră, PNRR-ul include construirea unui sistem de distribuţie a gazelor fosile în Oltenia, care a fost acceptat doar pentru că va fi folosit parţial pentru transportul hidrogenului verde. Este adevărat că dezvoltarea hidrogenului pe bază de surse regenerabile este necesară pentru sectoarele greu de electrificat, cum ar fi producţia de oţel, chimicale, aviaţie şi transport naval. Planul României este de a utiliza hidrogenul amestecat cu gaz fosil pentru încălzire, unde este ineficient şi costisitor.

În acelaşi timp, raportul identifică şi măsuri pozitive pentru tranziţia energetică. În România, Italia şi Spania au fost propuse extinderea surselor de energie regenerabilă şi modificarea legislaţiei, în timp ce Slovenia şi Lituania au inclus reforme pentru transportul public.

Mai exact, măsurile pentru o recuperare economică verde din PNRR-ul României acoperă oficial 41% din buget, însă conform instrumentului Green Recovery Tracker, care utilizează o metodologie de etichetare verde mai riguroasă decât Comisia Europeană, planul conţine finanţări sustenabile în proporţie de doar 24%, în timp ce 12,8% dintre fonduri vor avea impact negativ asupra mediului.

Raportul analizează şi transparenţa decizională cu privire la planificarea şi implementarea reformelor din PNRR. În România implementarea pe anumite componente ale planului a început deja, dar nu există un sistem de monitorizare şi transparentizare a investiţiilor propuse.

"Investiţiile în gaz fosil îngreunează tranziţia energetică. Pe de o parte investim în infrastructură pe care o vom înlocui peste 10 ani de la darea în folosinţă, deci costul tranziţiei se dublează, iar pe de altă parte gazul fosil are un impact semnificativ asupra sistemului climatic prin emisiile de carbon şi metan. Dezvoltarea sustenabilă, cu impact pozitiv asupra cetăţenilor şi mediului se poate face doar prin energie regenerabile, în combinaţie cu alte măsuri de stocare, eficienţă energetică, digitalizare şi descentralizare a producţiei", declară Laura Nazare, coordonatoarea campaniei tranziţie energetică, Bankwatch România.