Rata de dobândă pe 10 ani a României revine peste nivelul de 3% după publicarea datelor PIB

Perspectivele de accelerare a dinamicii anuale a produsului intern brut (PIB) în acest an şi evoluţiile din pieţele financiare internaţionale au condus în ultimele două zile la creşterea abruptă a ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani la 3,07%, cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. În data de 11 februarie dobânda pe 10 ani a României era la 2,68%, atunci cel mai scăzut nivel din februarie 2015 încoace, când în ţara noastră inflaţia se îndrepta spre valori negative.

Evoluţia a venit după ce INS a publicat marţi dimineaţă datele privind dinamica PIB în trimestrul patru şi pe întreg 2020. Acestea au arătat că economia României (PIB) a înregistrat o creştere trimestrială surpriză de 5,3% în ultimele trei luni din 2020, una din cele mai bune evoluţii din Uniunea Europeană. Cea mai ridicată estimare din piaţă era de o creştere trimestrială a PIB de 1%, în timp ce mediana unui sondaj Bloomberg era de 0,5%.

Majoritatea analiştilor şi-au majorat ca urmare a cifrelor privind dinamica PIB prognoza de creştere economică pe 2021 pentru România: ING Bank a revizuit pozitiv creşterea estimată a PIB la un plus de 5,5% de la 3,7%, anticipând revenirea la nivelurile pre-criză undeva în trimestrul trimestrul al treilea. BCR a revizuit de asemenea pozitiv estimarea privind dinamica anuală a PIB la +4,2% de la scenariul conservator iniţial de +2,7%. "În 2022-2023 vedem creşteri anuale de 4,5-5% (a PIB)", spun analiştii BCR. De asemenea, Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, prognozează creşterea economiei interne cu un ritm mediu anual de 5% în perioada 2021-2022.

Curba randamentelor s-a deplasat în sus pe toate scadenţele în ultimele zile, pe maturităţile scurte însă într-un ritm mai redus: randamentul pe 1 an a crescut la 1,6% de la 1,5% la debutul săptămânii, rata de dobândă pe 2 ani a crescut şi ea cu 8 puncte de bază de la minimul ultimilor trei ani de 1,8% atins pe 11 februarie la 1,88%, în timp ce dobânda pe 5 ani a urcat de la 2,01% în 11 februarie la 2,29%.

Randamentul pe 10 ani al României a început să crească uşor şi după publicarea de joi seară a proiectului legii de buget pe 2021 care prevede un deficit bugetar în ajustare cu 2,6% de 7,16% (80 de miiliarde de lei) din PIB pe cash şi 8,2% pe ESA, metodologia folosită de Comisia Europeană. Bugetul nu prevede tăieri de salarii în sectorul public (cheltuielile de personal scad comparativ cu execuţia pe 2020 cu doar undeva la 500 de milioane de lei în bugetul pe 2021), în timp ce cheltuielile cu pensiile cresc cu 8 miliarde de lei ca urmare a majorării cu 14% din septembrie 2020. Investiţiile din buget se ridică la 61,3 miliarde de lei.

De notat de asemenea că mişcarea ascendentă a dobânzilor este în convergenţă cu mişcarea yield-urilor pe scadenţele din Statele Unite şi Germania.

Rămâne de văzut în ce măsură mişcarea randamentelor se va resimţi în costurile de finanţare ale statului. Luni, licitaţia Ministerului Finanţelor pentru obligaţiuni în valoare de 600 milioane lei cu maturitatea iunie 2026 a atras o cerere ridicată, respectiv 1,491 miliarde lei. Oficialii guvernamentali au atras din piaţă 1,218 miliarde lei, dublu faţă de prospect, la un randament mediu/maxim de 2,30%/2,31%, în scădere cu opt puncte de bază comparativ cu nivelul înregistrat la licitaţia similară din ianuarie.

Astăzi Ministerul Finanţelor mai are programată o licitaţie cu titluri scadente în octombrie 2034 cu o valoare în prospect de 575 milioane.

Costurile de finanţare pentru datoria contractată vor rămâne foarte importante în acest an în contextul creşterii datoriei şi a poverii acestei datorii în buget. Ţara noastră s-a angajat în faţa partenerilor europeni să reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB la finele lui 2024, însă deficitul (sumele ce trebuie împrumutate de stat pentru a efectua toate cheltuielile asumate prin buget) din 2021 urmează să fie de 80 de miliarde de lei, la care se adaugă sumele pentru refinanţarea datoriei ce sunt prognozate undeva la 46 miliarde de lei.

În privinţa cursului de schimb al leului, acesta a rămas stabil faţă de euro în ultima săptămână, cu un curs afişat de BNR într-un interval extrem de îngust de 4,8740-4,8745. Potrivit analiştilor BCR, volumul tranzacţiilor a scăzut săptămâna trecută faţă de cele două săptămâni anterioare. Amintim că BNR are o "linie în nisip" la 4,875 lei/euro pentru curs, nivel care asigură stabilitatea preţurilor (dat fiind gradul de euroizare al economiei) însă pune presiune pe exportatori şi competitivitatea economiei. Potrivit BCR, pe pieţele din regiune, săptămâna trecută, coroana cehească s-a depreciat cu 0,3% în raport cu euro, zlotul polonez a pierdut 0,4% iar forintul maghiar a cedat 0,1%. Prognoza BCR de curs de schimb pentru finalul anului 2021 este 4,95 lei/euro, cu presiuni de depreciere a leului dinspre deficitul de cont curent mare.