Războiul, petrolul şi democraţia

Privite retrospectiv, evenimentele desfăşurate în ultimul deceniu, dezvăluie pregătirea minuţioasă a războiului din Ucraina şi a crizelor care să-l antureze. Dacă atunci când se desfăşurau evenimentele, acestea păreau să fie parte a unui plan, astăzi, ceea ce părea o ipoteză fragilă - mai ales pentru exponenţii teoriei alegerilor raţionale - apare ca o operaţiune evidentă. Char dacă pentru unii - nu puţini - criza actuală pare economică, aceasta este cât se poate de politică şi, mai precis, geologică. Iar vizita la Jeddah, în Arabia Saudită, cu care s-a încheiat periplul în Orientul Mijlociu al preşedintelui american Joe Biden - care a mai cuprins şi vizite în Israel şi Teritoriile palestiniene, este o bună oportunitate pentru a analiza acest context. Criza actuală se datorează plafonării producţiei de petrol şi gaze naturale decisă de statele OPEC+.

Dar OPEC nu este vreo instituţie de promovare a economiei de piaţă, ci o asociere de state producătoare de petrol care au încercat să pună Occidentul în faţa unui cartel petrolier care să reducă concurenţa de pe piaţa globală şi să-şi impună exigenţele geopolitice. Şi dacă, după succesele parţiale produse de primele două şocuri petroliere, din 1973 şi 1979, impactul OPEC a fost mai degrabă limitat, apariţia OPEC+ în 2016 pare să fi schimbat radical situaţia. Celor 13 sate membre ale OPEC, care deţineau cam 44% din producţia de petrol şi 82% din rezervele cunoscute de petrol li s-au adăugat în decembrie 2016 încă 11 state conduse de Rusia. Acordul între statele OPEC şi noii aliaţi s-a încheiat - oare să fie doar o coincidenţă nefericită? - pe 10 decembrie 2016. 10 decembrie este ziua internaţională a drepturilor omului, pentru a celebra Carta Universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea Generală a ONU pe 10 decembrie 1948. Ori, statele care au semnat acordul din 10 decembrie 2016 sunt orice, numai favorabile drepturilor omului, nu!

Nu este imposibil ca, în condiţiile situaţiei geopolitice fluide de după "revoluţiile" arabe, deschiderea OPEC - în care Arabia Saudită condusă de sangvinarul Mohammad Ben Salman este actorul principal - către noi aliaţi din rândul statelor producătoare de petrol aflate sub coordonarea Rusiei - care vor deveni OPEC+ - să fi urmărit nu doar limitarea producţiei de petrol în numele "stabilităţii" pieţei, ci şi să creeze condiţiile economice pentru o nouă ordine mondială. În orice caz, din punct de vedere economic, OPEC+ pare să fi reuşit să-şi atingă scopurile. Într-un raport pentru Banca Centrală Europeană, "Influenţa OPEC+ asupra preţului petrolului: o analiză cantitativă (The influence of OPEC+ on oil prices: a quantitative assessment)" din 2020, cei doi autori, Dominic Quint şi Fabrizio Venditti, arătau că între ianuarie 2017 şi martie 2020, statele OPEC+ au redus producţia de petrol şi au reuşit să provoace o creştere a preţului petrolului brut. În martie 2020 - când şocul pandemiei de COVID-19 a dus la suspendarea activităţii acestei coaliţii câtă vreme membrii săi nu au fost de acord să menţină nivelul producţiei de petrol şi au încercat să se adapteze pe cont propriu şocului negativ al scăderii activităţii economice asupra cererii - stocurile de petrol au scăzut substanţial, preţul petrolului atingând un vârf de aproximativ 80 de dolari pe baril, faţă de minimum 30 de dolari per baril în 2016. Acest lucru sugerează că strategia OPEC+ a avut un impact semnificativ asupra pieţei globale a petrolului. Ori, după 2020, aşa-numitul război saudito-rus al preţurilor, când în martie 2020, oficialii OPEC au prezentat un ultimatum Rusiei pentru a reduce producţia cu 1,5% din oferta mondială, Rusia a respins cererea, punând capăt parteneriatului de trei ani între OPEC şi celelalte state producătoare de petrol coordonate de Rusia. În aceste condiţii, OPEC+ nu a mai extins acordul de reducere a producţiei la 2,1 milioane de barili pe zi, care a expirat la sfârşitul lunii martie 2020. Faptul că Arabia Saudită a absorbit cea mai mare parte a reducerilor pentru a convinge Rusia să rămână în acord, arată interesul geostrategic al prinţului Ben Salman de a folosi geopolitic această alianţă.

Odată ce efectele pandemiei asupra economiei s-au atenuat, acordul între OPEC şi statele OPEC+ a fost reluat, iar efectul său se resimte astăzi asupra economiei mondiale. Vizita lui Joe Biden în Arabia Saudită a vizat tocmai spargerea acestui acord, pentru a scădea preţul petrolului şi a micşora efectul de bumerang al sancţiunilor economice occidentale asupra Rusiei. În cadrul vizitei sale, Joe Biden a avut obligaţia morală de a readuce în discuţie uciderea jurnalistului Jamal Khasoggi, în octombrie 2018, de către agenţi ai serviciilor secrete saudite în consulatul saudit de la Istanbul, foarte probabil cu ştiinţa, dacă nu cu aprobarea, prinţului moştenitor Ben Salman. Ori, dacă americanii mai au scrupule morale, Vladimir Putin nu le-a avut deloc, afişându-se în 2019 fără reticenţe cu prinţul moştenitor, iar acest comportament a fost apreciat la Riad, chiar dacă războiul comercial saudito-rus din 2020 a răcit puţin relaţiile dintre cei doi autocraţi. Dar, momentul conflictului a fost depăşit, Vladimir Putin acceptând - de voie, de nevoie - punctul de vedere saudit. De ce ar renunţa acum prinţul moştenitor Mohammad Ben Salman, la cererea americanilor, la relaţia sa cu Putin?

Opinia Cititorului ( 11 )

1. Dublu standard
(mesaj trimis de Oarecare în data de 18.07.2022, 06:58)
Ce a fost la gura americanilor la momentul uciderii ziaristului respectiv, la ordinul prințului saudit, conform raportului CIA!
Din criminal nu l-au scos, chiar dacă Arabia Saudită a negat cu vehemență această ipoteză.
Deh, americanii au aparat democrația și drepturile omului.
Acum interesul SUA este altul și au nevoie de petrolul "criminalului". Halal scrupule morale invocate de editorialist.
Interesul poartă fesul.
Dacă Arabia Saudită va spori producția de petrol la cererea americană, prințul moștenitor va deveni brusc un democrat adevărat, un luptător pentru pace demn de premiul Nobel:)).
Dacă nu va da larg drumul la pompă, prințul va fi iar împroșcat cu ou și cu oțet.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.07.2022, 10:07)
  Ziaristul ucis cu cruzime nu era chiar un un inger al democratiei. El a fost o persoana de incredere in preajma familiei regale saudite dar in lupta pt putere intre printi a pariat pe un invins . Era de asemeni in contacte prietenoase cu omologi din Turcia si peste ocean. In zona Midle East jocul la 2 capete implica riscuri. A impresionat mai ales cruzimea cu care s-a aplicat sentinta
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.07.2022, 09:54)
pregatirea minutioasa a razboiului din ucraina ...daca tot spuneti prostii una dupa alta, nu cred ca va mai citeste/asculta nimeni.
3. Asa fiind situatia pe piata petrolului ,de ce a ce
(mesaj trimis de Popa L în data de 18.07.2022, 11:50)
Secretary Blinken nu stia situatia asta ,ca Vest ul e deja in corzi pe piata petrolului ,cand a venit cu ideea de a impune embargo rusesc si inchiderea Nord Stream ? Poate din cauza ca SUA nu importa decat 2,5% petrol din Rusia ....si cu ocazia asta ,obliga Europa sa se scufunde ,platind extrem de scump toata energia !
Vinovati sunt leaderii europeni care au acceptat aceste cerinte excesive de a sanctiona economic Rusia in domeniu comercial si financiar ,inainte ca SUA sa le retraga rusilor fie si ...clauza natiunii celei mai favorizate . Acum primim avertizare de UE ca la iarna nu va fi combustibil ,gaz de incalzit ,carbune rusesc etc ( si situatia asta va dura ani lungi in fata ) ...pai stim si noi ,! Si stim si din ce cauza , si cine sunt vinovatii !
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de RAGU în data de 18.07.2022, 12:41)
  deci liderii europeni sunt vinovati, nu putin ca a atacat ukraina, halal logica
  banuiesc ca daca putinel o sa ocupe si tranistria+ rep moldova , o sa fie tot vina americanilor si a slugilor lor europene
  cozi de topor rusesti
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.07.2022, 17:28)
  Singura greseala a occidentului a fost ca a tolerat prea mult timp agresiunea Rusiei. Drumul pe care merge acum occidentul este unul corect, iar greseala lui a fost ca a intrat cam tarziu pe acest drum. Chiar daca implica traversarea unei perioade dificila, impusa de condensarea perioadei de trecere de la combustibilii rusesti la cei alternativi, rezultatul final va avantaja UE si clima si in acelasi timp va afecta iremediabil economia rusa. Chinezii nu pot prelua cantitatile refuzate de europeni si nici preturile mari. Se anunta vremuri grele pentru rusi, ca si pentru europeni, cu diferenta ca in cazul europenilor ele se apropie de apogeu si vor dura mai putin decat in cazul rusilor, pentru care greul de-abia acum incepe si va dura muult.
  Ce fac rusii in Ucraina nu va fi uitat sau trecut cu vederea de lumea civilizata mult timp de acum inainte.
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.07.2022, 17:33)
  Daca tot ai pomenit de cozile de topr rusesti, uite o infr omatie care spune multe despre neaderthalienii astia si cinismul lor grotesc:
  Un nou moment greu de crezut a avut loc la televiziunile rusești, televiziunea de stat Pervîi Kanal difuzând un reportaj despre beneficiile de care au parte rușii care își pierd fiii în Ucraina: își pot cumpăra o mașină Lada nouă.
  „La fel ca bunicii și străbunicii săi, el a luptat împotriva fascismului”, începe reportajul difuzat de Pervîi Kanal, înainte de a trece la declarațiile făcute de tatăl unuia dintre soldații ruși uciși în Ucraina:
  „Am cumpărat o mașină nouă frumoasă în memoria fiului nostru”.
  Realizatorii reportajului explică apoi că Lada nouă a fost cumpărată cu „ceea ce unii oameni numesc 'bani de sicriu' dar care în mod oficial este o sumă fixă pentru familia decedatului”.
  „Tatăl său spune că Alexei a visat să aibă o mașină albă ca aceasta. Primul drum cu ea este la cimitir”, încheie reportajul.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.07.2022, 14:40)
Ai pierdut dreptul de a grai...la cât kkt ai halit și mai ales , cata susținere ptr hoți..
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.07.2022, 17:27)
Hauristi din toate tarile, uniti-va cu fratii rusi! Comentarii voastre sunt la fel de inteligente...
6. ulei (oil)
(mesaj trimis de Adrian în data de 18.07.2022, 19:04)
Domnule Pirvulescu, deoarece o imagine face mai mult decit 1000 de cuvinte, va rog sa cautati pe internet " Ben Garrison please increase oil production".
Daca nu intelegeti imaginea, cititi scrisoarea comuna a American Petroleum Institute (API) si American Fuel & Petrochemical Manufacturers (AFPM). Si datele oficiale de la Energy Information Administration (EIA) legate de scaderea productiei in ... SUA.
PS Oare ati luat-o pe ulei (oil)?
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.07.2022, 20:25)
Producatorii de melatonina ar trebui sa il dea in judecata pe domnul decan, la cate pagube le produce.