RBS - între divizare şi distribuire de acţiuni către populaţie

Comisia parlamentară res­ponsabilă pentru supravegherea afacerilor bancare pregăteşte mai multe propuneri pentru privatizarea Royal Bank of Scotland (RBS), prezentă şi în ţara noastră, cele mai radicale vizând divizarea acesteia în o bancă "bună" şi una "rea", respectiv distribuirea de acţiuni către populaţie, potrivit Financial Times (FT).

Raportul comisiei ar afirma că actuala strategie pentru rentabilizarea RBS şi întoarcerea sa în mâini private nu funcţionează, impactând negativ economia Marii Britanii. Parlamentarii solicită Guvernului de la Londra să ia în calcul toate variantele posibile, inclusiv separarea activelor viabile de cele "toxice", şi să prezinte un plan în acest sens până în septembrie.

Banca "bună" ar urma să fie vândută, în timp ce banca "rea" ar rămâne în proprietatea statului. Aceasta din urmă ar avea active estimate la 60-80 miliarde lire sterline (70-90 miliarde euro), între care cele din portofoliul "non-core", care cuprinde şi subsidiara din ţara noastră, o parte a Ulster Bank, divizia irlandeză a RBS, expuneri problematice din zona euro, precum şi credite neperformante pentru proiecte imobiliare comerciale. Printre susţinătorii aces­tei propuneri se numără Sir Mervyn King, guvernatorul Băncii Angliei (n.r. Banca Centrală a Marii Britanii), şi Lordul Nigel Lawson, fost ministru al Finanţelor, actual membru al Parlamentului britanic.

Pe de altă parte, actualul ministru al Finanţelor, George Osborne, susţine că divizarea RBS ar presupune naţionalizarea totală a băncii, care ar costa Guvernul 10 miliarde lire sterline (aproape 12 miliarde euro). Statul britanic deţine 81% din Royal Bank of Scotland, în urma unei infuzii de capital realizată în anul 2008.

Premierul David Cameron a declarat recent că doreşte ca RBS să revină la stadiul de proprietate privată integrală cât mai curând posibil. Preşedintele Consiliului de Adminis­traţie al băncii, Sir Philip Hampton, susţine că aceasta va fi pregătită pentru privatizare până anul viitor.

George Osborne, care doreşte să evite o confruntare cu susţinătorii ideii divizării RBS, consideră că aceasta este "perfect rezobabilă" în principiu, motiv pentru care o tratează cu mintea deschisă. Domnia sa a informat, însă, comisia parlamentară că separarea activelor ar putea să dureze până la 18 luni, ceea ce ar întârzia vânzarea băncii, pe care autorităţile doresc să o vadă realizată înaintea alegerilor parlamentare din anul 2015.

Intenţia comisiei de a face o suges­tie, în locul unei recomandări ferme, oferă ministrului Finanţelor spaţiul de care are nevoie, potrivit FT. Cu toate acestea, este posibil ca raportul final să sugereze ca George Osborne să realizeze şi să publice o analiză cost-beneficiu prin care să evalueze dacă separarea este viabilă.

• Variantă în lucru: 25% dintre acţiuni - vândute către investitori, 55% - distribuite populaţiei

O altă variantă de privatizare a acţiunilor bancare deţinute de statul britanic a fost înaintată de think-tank-ul Policy Exchange, care are relaţii apropiate cu Trezoreria. Propunerea vizează vânzarea a 25% din acţiuni către investitori de retail şi instituţionali, alături de distribuirea de titluri reprezentând 55% din capitalul social către populaţie.

Reprezentanţii Policy Exchange susţin că, prin această metodă, statul şi-ar muta deţinerea către actori privaţi într-un timp scurt şi, în acelaşi timp, ar oferi populaţiei oportunitatea să beneficieze de o eventuală creştere a preţului acţiunilor RBS. Totodată, măsura ar duce la creşterea preţului pe care Guvernul l-ar obţine de inves­titorii privaţi şi de retail.

Orice persoană cu drept de vot înregistrată în Marea Britanie va putea să aplice pentru obţinerea de acţiuni. Policy Exchange se aşteaptă ca numărul aplicanţilor să fie între 20 şi 30 milioane persoane. Acestea nu vor plăti acţiunile în momentul alocării, ci în cel al vânzării lor. Populaţia va putea să obţină un câştig dacă aceste vânzări au loc la un preţ mai mare decât cel la care le oferă statul. Este posibilă impunerea unei limite de timp pentru deţinere, de cinci-zece ani, care să permită Guvernului să îşi primească banii înapoi. Propunerea Policy Exchange ia în calcul şi vânzări automate, la preţuri anunţate.

Think-tank-ul consideră că propunerea divizării RBS ar fi fost eficientă la momentul salvării băncii, perioada 2008-2009, acum fiind prea târziu pentru a mai genera beneficii.

Propunerea Policy Exchange se bazează pe un model realizat de compania Portman Capital, specializată în domeniul finanţelor corporative, şi adoptat de vicepremierul britanic Nick Clegg. Apropierea de Trezorerie sugerează că George Osborne preferă varianta distribuirii de acţiuni celei care presupune divizarea RBS, susţinută de comisia de specialitate din Parlament şi de Banca Angliei. Motivele invocate de George Osborne, referitoare la costul unei naţionalizări integrale a băncii şi la o eventuală opoziţie din partea Comisiei Europene, care ar considera că s-ar încălca legea concurenţei, sunt luate în calcul şi de comisia parlamentară însă, în cazul în care aceasta ar veni cu o soluţie, ministrul Finanţelor va trebui să explice de ce instituţia pe care o conduce nu a reuşit să facă acest lucru.

Royal Bank of Scotland a înregis­trat o pierdere de 5,17 miliarde lire sterline (6 miliarde euro) anul trecut, ca urmare a creşterii provizioanelor la 4,6 miliarde lire sterline (5,4 miliarde euro).

RBS Bank România, care a fost inclusă în divizia non-core a instituţiei de credit britanice, şi-a vândut, la finele lunii aprilie, portofoliul de retail către UniCredit Ţiriac Bank şi UniCredit Consumer Financing. Tranzacţia cuprinde active în valoare de 315 milioane euro şi pasive de 230 milioane euro, inclusiv portofoliul de tip private banking. Transferul urmează să înceapă în prima parte a lunii august şi se va finaliza o lună mai târziu, a anunţat banca.

RBS România anunţase din martie 2012 că intenţionează să renunţe la activităţile destinate clienţilor persoane fizice, pentru a se concentra pe clienţi instituţionali.