Reabilitarea infrastructurii feroviare, în ritm de melc

Reabilitarea infrastructurii feroviare este departe de calendarul promis de Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, arată Asociaţia Pro Infrastructură într-o postare pe pagina oficială de Facebook. Astfel, dacă la începutul anului trecut era programată recepţia la 31 decembrie 2023 a 100 kilometri de cale ferată pe care urma să se circule cu o viteză maximă de 160 kilometri pe oră, obiectivul respectiv nu a fost realizat, deoarece CFR nu a primit anul trecut nici măcar un kilometru din ce se programase iniţial, afirmă Asociaţia Pro Infrastructură, astfel că programul a fost mutat în anul 2024, an în care ministrul Sorin Grindeanu promite încă 200 kilometri în plus de cale ferată.

În postarea citată se arată: "România rămâne cu doar 570 kilometri de cale ferată reconstruită, din care cam 470 kilometri permit circulaţia cu 140-160 km/h, iar cele mai mici viteze pe liniile reabilitate sunt de 80-90 km/h pe 48 kilometri între Comarnic şi Predeal. Pe coridorul principal (Constanţa-Curtici, 850 kilometri) se mai află în reconstrucţie loturi de 253 kilometri. Dintre acestea, patru au trecut de 6 ani vechime iar cele mai «tinere», semnate în 2020, au ajuns la... 20-25% stadiu fizic. Aşadar în loc de un sprint final în 2023 am avut un an obişnuit pe şantierele feroviare, adică ritm de melc. Din stadiile procentuale publicate de CFR în noiembrie 2022 si noiembrie 2023, reiese cam 1% avans mediu lunar la proiectele care merg «bine» şi sub 0,5% pe lună la cele care merg mai prost. (...) procentul feroviar maxim de 1% lunar înseamnă minim 100 de luni de execuţie, faţă de cele 36 pentru care e semnat contractul, adică 64 de luni întârziere. Nu este ceva nou la CFR: din 5 tronsoane finalizate între Sighişoara şi Simeria (2011-2020), întârzierile au măsurat între 46 şi 78 de luni, adică între 4 şi 6 ani jumătate".

Cei de la Asociaţia Pro Infrastructură precizează că "singurul şantier mare al CFR care a mers decent are... doar 9 luni întârziere şi peste 3% progres lunar: redeschiderea Bucureşti-Giurgiu prin refacerea podului de la Grădiştea". Pe acest tronson, "traficul e închis de mulţi ani şi contractul de 12 km fir simplu este de tip proiectare şi execuţie, deci antreprenorul Porr nu a avut motive nici să se plângă că-l încurcă trenurile, nici să ceară timp de reproiectare, cum se întâmplă pe cele 6 loturi mari aflate momentan în execuţie şi cum s-a întâmplat pe celelalte 5 dinaintea lor", arată sursa citată.

Asociaţia Pro Infrastructură menţionează că probleme mari sunt şi cu priovir la materialul rulant: "din zecile de trenuri InterRegio şi Regio pe care Uniunea Europeană s-a angajat să ni le plătească pe POIM 2014-2020, un singur tren a ajuns în ţară şi nici acela nu a putut fi recepţionat la timp, fiind momentan în teste!".

În aceste condiţii, membrii Asociaţiei se îndoiesc că în anul 2024 ministrul Sorin Grindeanu se va putea lăuda cu darea în folosinţă a 300 kilometri cale ferată pe care se va putea circula cu maximum 160 kilometri pe oră. Mai ales că probleme mari sunt şi în realizarea liniilor noi electrificate, prin prisma celor 9 kilometri recepţionaţi anul trecut în loc de 30 kilometri cât era programat.