Regim fiscal favorabil şi lobby politic pentru IMM-uri

• Măsurile care trebuie luate pentru atenuarea şocului integrării în UE pentru IMM-uri trebuie să vină în primul rînd prin politici fiscale generoase

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din ţara noastră întîmpină, pe lîngă apropierea competiţiei europene, insuficienţa legislativă şi parafiscalitatea cu care Guvernul înţelege să le susţină.

Concluziile conferinţei Finmedia pe problema IMM-urilor au arătat suficiente lipsuri ale întreprinderilor în perspectiva anului 2007, dar şi piedicile pe care politicienii le pun oamenilor de afaceri.

Deşi IMM-urile aduc 60% din PIB şi întreprinzătorii acestui sector sunt cei mai buni cotizanţi la bugetul de stat, "este nevoie de un regim fiscal favorabil pentru IMM-uri" consideră Graţiela Iordache, vicepreşedintele comisiei Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor. Domnia sa a spus că "IMM-urile sînt lăsate, în cel mai bun caz să se descurce singure, iar în cel mai rău caz sunt trecute la categoria datornicilor către stat şi a evazioniştilor fiscali".

Insuficienţa microîntreprinderilor pe care au constatat-o oamenii de afaceri este contrazisă de opinia guvernanţilor privind un "abuz de microîntreprinderi", a spus Graţiela Iordache.

Astfel, trebuie să apară mai multe microîntreprinderi pentru că "păstrează competitiv mediul de afaceri şi îl inovează".

Graţiela Iordache a afirmat că "taxele şi impozitele crescute pentru IMM sunt cauzate de codul fiscal care a schimbat impozitul pe profit de la 25% la 16% şi impozitul pe dividende de la 5% la 16%", adăugînd că "este greu să îi convingi pe întreprinzători că asta înseamnă relaxare fiscală". Regimul fiscal preferenţial pentru IMM poate lua modelul Franţei, în opinia Graţielei Iordache, dar nu să crească impozitul pe cifra de afaceri de la 1,5% la 3%, deoarece "pentru bugetul de stat aceste măsuri au însemnat un minus".

Modificările legislative care trebuie să avantajeze sectorul IMM trebuie făcute în opinia vicepreşedintelui Comisiei Buget, Finanţe, Bănci, "începînd cu modificarea legii achiziţiilor publice care să avantajeze IMM-urile şi să continue cu un regim fiscal favorabil".

• Doar 14% din IMM-uri se declară pregătite pentru Integrare

Sondajul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) arată că doar 14,6% din IMM-uri se declară pregătite pentru integrarea în UE, însă "unii se declară pregătiţi chiar dacă nu sînt, ceea ce înseamnă că sînt mai puţin de 10% din IMM-uri pregătite", consideră Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR.

Cu toate că peste 2,5 milioane de oameni lucrează în sectorul IMM, ţara noastră are nevoie de o creştere semnificativă a numărului de IMM-uri pe cap de locuitor. "România are acum 21 IMM-uri la 1.000 de locuitori, în timp ce Ungaria şi Polonia au 93, respectiv 94 IMM-uri la 1.000 de locuitori", a declarat Ovidiu Nicolescu.

Teama dispariţiei masive a IMM-urilor de pe piaţă odată cu intrarea în UE este contracarată astfel cu necesitatea sporirii numărului de întreprinderi.

Din cele aproximativ 450.000 de IMM-uri, 82% erau microîntreprinderi la momentul înfiinţării, iar surpriza este că "la sfîrşitul anului 2005, 56% din IMM-uri mai sunt microîntreprinderi, ceea ce arată o dezvoltare a acestui sector în ţara noastră", a arătat Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

Cu toate acestea, capacitatea de informare a IMM-urilor este redusă pentru că "doar 51% dintre ele apelează la societăţi de consultanţă şi puţine folosesc calculatorul", spus Aurel Şaramet.

• Salvarea IMM-urilor - lobby-ul parlamentar

Iniţiativa CNIPMMR este reconstituirea grupului parlamentar de lobby pentru IMM. Acest grup reuneşte în acest moment 14 parlamentari de la toate grupurile parlamentare şi speră să atragă cît mai mulţi demnitari deoarece "deciziile se iau în Parlament şi nu în dezbateri şi conferinţe ale întreprinzătorilor", potrivit lui Ovidiu Nicolescu.

Portalul de pe internet găzduit de CNIPMMR, permite de asemenea, întreprinzătorilor să intre în contact cu ofertele furnizorilor de servicii pentru IMM, de la instituţii bancare la programe guvernamentale.

Cultura antreprenorială este însă principalul defect pe care îl vede Ovidiu Nicolescu, din moment ce "o bancă a refuzat un angajat de-al meu să-i crediteze afacerea, iar cînd m-am dus eu să rezolv problema, m-au întrebat de ce nu am zis că este interesul meu în joc".