REUTERS Băncile greceşti vor începe să reducă numărul angajaţilor din străinătate

Instituţiile de credit elene urmează să elimine din posturile de la subsidiarele din străinătate, potrivit analiştilor consultaţi de Reuters. "Băncile se confruntă cu un exces de forţă de muncă, în special în cadrul reţelelor de teritoriale. Schemele de plecare voluntară privesc operaţiunile locale, însă probabil că instituţiile de credit vor trece şi la restructurarea subsidiarelor din afara ţării", a declarat analistul Maria Kanellopoulou, de la Euroxx Securities, citată de agenţie.

Cele patru mari bănci greceşti, National Bank of Greece (NBG), Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank, care au beneficiat toate de ajutor din partea statului, au toate operaţiuni în Europa de Sud-Est. În ţara noastră, NBG deţine Banca Românească, Eurobank este acţionarul majoritar al Bancpost, în timp ce Alpha Bank şi Piraeus Bank controlează Alpha Bank România, respectiv Piraeus Bank România.

În ţara noastră nu au fost comunicate, până acum, planuri de reducere a numărului de angajaţi din băncile cu capital majoritar grecesc, ne-au declarat reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB), la care este afiliat Sindicatul Bancpost.

Angajaţii din celelalte trei bănci controlate de instituţii financiare elene nu sunt reuniţi în sindicate.

Băncile elene au "tăiat" aproximativ 10.500 locuri de muncă începând cu anul 2010, cu precădere prin neacoperirea poziţiilor care au rămas libere în urma pensionării sau demisiilor anagajaţilor, arată Reuters. Acestea au început, acum, să utilizeze scheme de plecare voluntară, în vederea reducerii suplimentare a costurilor şi a pregătirii pentru eventuale privatizări, potrivit sursei citate.

NBG, cea mai mare bancă elenă, a anunţat, la sfârşitul anului trecut, că 2.510 angajaţi urmează să plece în cadrul acestei scheme, mai mult decât estimase iniţial, conform Reuters. Instituţia financiară anunţase, anterior, un cost al schemei de 160 milioane euro, în condiţiile în care 2.000 angajaţi ar fi acceptat oferta, refuzând să precizeze suma adiţională necesară în acest context, precizează agenţia. Reducerile de cheltuieli pe care NBG intenţionează să le genereze prin schema de plecări voluntare sunt de 150 milioane euro anual, notează aceeaşi sursă.

Piraeus Bank şi Eurobank au şi ele în plan o diminuare a numărului de angajaţi cu câte 10%, ceea ce înseamnă că aproximativ 5.500 de posturi vor dispărea de la acestea două şi de la BNG, conform calculelor Reuters.

Şi Alpha Bank ar urma să lanseze o schemă de plecare voluntară în acest an, notează agenţia, precizând că banca a refuzat să comenteze aceste informaţii.

Federaţiile sindicatelor bancare din Grecia se aşteaptă ca aproape 6.000 de locuri muncă să fie desfiinţate în urma plecărilor voluntare, mai arată sursa citată.

După ce au trecut printr-o recapitalizare în valoare de 27,5 miliarde euro în luna iunie, cele patru mari bănci elene se află în proces de restructurare, prin care speră că îşi îmbunătăţească poziţiile de capital şi perspectivele de revenire, explică Reuters.

Persoanele care acceptă să părăsească instituţiile de credit ar putea să întâmpine dificultăţi să îşi găsească un alt loc de muncă, în condiţiile în care rata şomajului din Grecia se ridică la 27%, mai mult decât dublul mediei zonei euro.

Comisia Europeană (CE) a cerut băncilor greceşti, la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, să nu transfere fonduri ca să îşi întărească subsidiarele din regiune, instituţiile de credit elene fiind nevoite să îşi limiteze operaţiunile din Europa de Sud-Est.

CE şi instituţiile de credit elene au convenit ca, până în 2017, acestea să îşi reducă operaţiunile din afara ţării, obiectiv care, potrivit presei greceşti, ar putea să fie atins şi fără ca băncile să îşi vândă subsidiarele din regiune.

Statul elen a preluat 93,6% din acţiunile Eurobank, parte a recapitalizării băncilor elene după pierderile mari înregistrate din participarea la procesul de ştergere a peste 100 de miliarde de euro din datoria statului elen. Eurobank este singura dintre cele mai mari patru bănci din Grecia care nu a reuşit să atragă minim 10% capital privat în procesul de recapitalizare, pentru a evita preluarea managementului de către Fondul Elen de Stabilitate Financiară.

Creditorii internaţionali ai Greciei şi reprezentanţii Oficiului de Concurenţă al Comisiei Europene au cerut instituţiilor de credit elene să îşi vândă activităţile non-bancare din Grecia, precum şi subsidiarele din străinătate.